Tapiseriile Luciei Pușcașu, „ferestre deschise spre un orizont imaginar”, „scene de teatru, la care sunteți chemați să fiți regizori”

Expoziția de tapiserie a artistului plastic Lucia Pușcașu, vernisată marți, 8 octombrie 2024, la Muzeul Național al Bucovinei - Sala Media a Muzeului de Istorie, a deschis, prin fiecare lucrare expusă, „ferestre spre un orizont imaginar”.

O expoziție care are strălucire, în care fiecare tapiserie, după cum a spus criticul și istoricul de artă Iulian Bucur, este o scenă de teatru, la care suntem chemați cu toții să fim regizori.

Un privilegiu real pentru toți participanții la vernisaj, mulți la număr, care au primit în dar o fărâmă din „zborul spre lumină” al Luciei Pușcașu, zborul spre desăvârșire. 

Și pentru că artista urmărește mereu diversitatea de compoziție, diversitatea de motive, diversitatea cromatică (Lucia Pușcașu este un practicant al țesutului și al tapiseriei, al tradiției și al inovației, la compoziției moderne), iubitorii de artă au putut să descopere în expoziție elemente precum porțile, templele, coloanele, ferestrele, anotimpurile, copacii, corpul uman etc., transpuse în lucrări de artă prin tehnica haute lisse (lână) și tehnică mixtă (lână).

Toate lucrările vorbesc (după aprecierile criticului de artă Iulian Bucur) „despre mersul uriaș al timpului, despre anotimpurile repovestite, recreate în tapiseriile Luciei Pușcașu, despre om”.

Iulian Bucur: „Dincolo de aceste ferestre - tapiserii, dincolo de paginile acestui album este sufletul Luciei Pușcașu”

Expozițiile de tapiserie sunt rare, a mai completat Iuliana Bucur, sunt tăcute, dar criticul de artă invită sucevenii să asculte „glasul tapiseriilor, pentru că tapiseriile sunt foarte muzicale, tapiseriile sunt ansambluri uriașe de cruci, în ele se întâlnește băteala cu urzeala”. O muzică puternică și în același timp tăcută este ceea ce ne sugerează criticul de artă că am putea auzi în timp ce admirăm expoziția de tapiserie a Luciei Pușcașu. 

În cadrul evenimentului a fost lansat și un album de artă „Lucia Pușcașu - Tapiserie”, autor Iulian Bucur. Publicația a apărut sub editura „Karl A. Romstorfer” a Muzeului Național al Bucovinei și prezintă peste 60 de tapiserii ale autoarei și câteva lucrări în fază de proiect, prin care artista ne dezvăluie din secretele artei tapiseriei.Concept grafic: Lucia Pușcașu, procesare computerizată: Niculai Moroșan, fotografii: Doru Halip, Petru Palamar, Vasile Nechita, Lucia Pușcașu, curator: Iulian Bucur.

Albumul este disponibil la magazinul Muzeului de Istorie, iar expoziția este deschisă publicului în perioada 8 octombrie - 3 noiembrie 2024.

„Artiștii vor să spargă ziduri, ca să mărească lumile, să spargă ziduri și să ne arate ce se află dincolo..., și dincolo se află ei înșiși, se află emoția lor, rațiunile lor, sentimentele lor și sufletul lor. Dincolo de aceste ferestre -tapiserii, dincolo de paginile acestui album este sufletul Luciei Pușcașu”, a mai completat criticul de artă Iulian Bucur, din Bacău, apreciat de artiștii suceveni pentru dinamismul cu care își susține discursul, vitalitatea cu care rostește cuvântul, prezentările sale fiind convingătoare.

„Nu am făcut un lucru de mântuială. Am lucrat cu sufletul, lucrez în continuare cu sufletul și sunt un om optimist”

După ce și-a îmbrățișat prietenii și a strâns la piept zeci de buchete cu flori multicolore primite în dar, Lucia Pușcașu a spus cu emoție că a deschis această expoziție pentru a marca împlinirea unei frumoase vârste (aniversare ce a avut loc în ultima zi a lunii august), dar și în amintirea mamei ei, care a plecat cu totul din această lume pe 8 octombrie 2021.

„Vă mulțumesc tuturor pentru participare. Tapiseria cred că este cea mai frumoasă artă. Este vorba de compoziție și de țesătura dreaptă, haute lisse, la ghergheful vertical, și este vorba de lână, materialitatea lânii, strălucirea lânii.... Astăzi, în general, tapiserie se face mai puțin. Este într-un con de umbră. (...) Durerea mea este că, în institutele de artă, nu se mai face tapiserie. Se fac foarte multe invenții, lucruri perisabile. Eu mi-am dorit mereu să fac ceva durabil, care să rămână peste timp. Nu am făcut un lucru de mântuială. Am lucrat cu sufletul, lucrez în continuare cu sufletul și sunt un om optimist”, a completat artista.

Moment de reculegere pentru Tiberiu Cosovan. Șase ani de când a plecat la Ceruri

Gazda evenimentului cultural de marți, 8 octombrie 2024, de la Muzeul Național al Bucovinei, a fost directorul acestei instituții, Emil Ursu, care și-a exprimat bucuria de a avea o expoziție semnată de artistul plastic Lucia Pușcașu pe simezele muzeului sucevean.

La propunerea directorului Emil Ursu, participanții au ținut un moment de reculegere pentru Tiberiu Cosovan (12 noiembrie 1954 – 8 octombrie 2018), „om de presă, în primul rând, foarte apropiat de artele plastice sucevene și, după cum spunea doamna Lucia Pușcașu, era aproape un membru al Uniunii Artiștilor Plastici Sucevei”. S-au împlinit 6 ani de când a plecat la Ceruri colegul nostru Tiberiu Cosovan (Coso), jurnalist, scriitor, îndrăgit, iubit și apreciat de foarte multă lume.

La eveniment a fost prezent și vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Niculai Barbă, care a amintit în prezentarea sa de activitățile pe care le-a organizat în „2023 - Anul Ciprian Porumbescu”. „În Anul Ciprian Porumbescu am reușit, noi, sucevenii, să răscolim puțin cultura suceveană, să încurajăm marii artiști, dar și tineri artiști să creeze, dar mai ales să expună, iar instituțiile Consiliului Județean au oferit spații generoase pentru ca artiștii să expună”, a spus Niculai Barbă, completând cu câteva aprecieri la adresa artistei (prietenă) Lucia Pușcașu: „doamna Lucia Pușcașu este un om deosebit, este o creatoare, dar rădăcinile, inspirația ei vin din tradiție”.

Simfonia firelor de lână

Artista Lucia Pușcașu a reușit și de această dată să aducă bucurie în inimile celor care au fost prezenți la vernisaj. O adevărată simfonie a firelor de lână însuflețită de Lucia Pușcașu. Culoare, armonie, prietenie, apreciere, respect, modele. „Tapiseria este o artă care cere inspirație, multă migală și multă, multă răbdare, multă ordine și rigoare, atât în faza de concepere a schițelor, proiectelor, cartoanelor pentru țesut, cât și în transpunerea lucrărilor în material finit, prin tehnica țesutului”, susține artista, completând că în creațiile ei continuă drumul deschis de maiestrele tapiseriei românești: Aurelia Ghiață, Elena Pană, Mimi Podeanu, Maria Mihalache Blendea, Gabriela Cristu, Cela Neamțu etc.