Sucevenii au ocazia să ofere mărțișoare unicat create de meșterii populari prezenți la Târgul Mărțișorului de la Iulius Mall Suceava

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Nicolae Robu a vizitat luni standurile din cadrul Târgului Mărțișorului „Târg de Meșteri Populari”, care are loc până pe data de 2 martie la Iulius Mall Suceava. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina”, în parteneriat cu Iulius Mall Suceava, având ca scop promovarea și valorificarea mărțișoarelor tradiționale, dar și încurajarea meșterilor populari să confecționeze și să transmită mai departe meșteșugurile artistice specifice zonelor etnografice din care provin.

La târg sunt prezenți 12 meșteri populari din județul Suceava, reprezentanți ai unor meșteșuguri tradiționale, precum prelucrarea lemnului, prelucrarea pieilor, industria casnică textilă, încondeierea ouălor, confecționarea podoabelor și ouălor cu mărgele, a măștilor populare, a împletiturilor din materiale organice și alimentația tradițională.

„Am avut ocazia să discut cu toți meșterii populari, să le admir migăloasa muncă și pasiunea cu care creează aceste obiecte deosebite. La fiecare stand descoperi, pe lângă minunatele creații ale acestor oameni, și mărțișoare unicat, inspirate din îndeletnicirile lor tradiționale.

Vă invit să vizitați târgul și să descoperiți mărțișoare autentice, lucrate manual, adevărate simboluri ale tradiției românești. Sunt sigur că le vor aduce multă bucurie celor care le vor primi.

Eu am ales o lingură de lemn sculptată cu motive de Dragobete și am promis că mă voi întoarce împreună cu fetițele mele, pentru a alege împreună mărțișoarele pentru 1 și 8 Martie”, a declarat Nicolae Robu.

Acesta a fost completat de Eutasia Rusu, expert etnograf la Centrul Cultural Bucovina, care a explicat varietatea de mărțișoare care pot fi cumpărate de la târgul de la Iulius Mall.

„Aici găsiți mărțișoare cioplite în lemn cu diferite simboluri din tradiția populară (trifoi cu patru foi, măști, flori și altele), mărțișoare cusute pe material din bumbac, la fel, cu diferite simboluri, cu forme geometrice sau fitomorfe, mărțișoare pictate pe coajă de ou sau lemn ori realizate din mărgele. Gingașul mărțișor poate avea și formă de opinci frumos stilizate, iar unele sunt realizate din flori și fructe uscate, original așezate pe pânză de iută”, a spus Eutasia Rusu.

Expertul etnograf din cadrul Centrului Cultural Bucovina a explicat că mărțișorul este un simbol ancestral, asociat cu Baba Dochia și cu ritualurile de reînnoire a timpului la început de primăvară.

„Este considerat o amuletă protectoare, reprezentând „funia anului” împletită din două fire, alb și roșu, care semnifică alternanța anotimpurilor iarnă - vară. Conform tradiției bucovinene, mărțișorul simbolizează firul vieții omului asemănător celui împletit de ursitoare. Mărțișorul simbolizează, de asemenea, și împletirea lunilor, a săptămânilor, a zilelor anului, fiind oferit celor dragi la 1 Martie.

În tradiția bucovineană, mărțișorul era confecționat manual de mame, având atașată o monedă de argint. În dimineața de 1 Martie, era legat la încheietura copiilor sau oferit de fete băieților, fiind purtat timp de 12 zile sau până la sfârșitul lunii martie. Se credea că purtătorul unui mărțișor confecționat cu grijă și respect pentru tradiție va fi protejat de boli și va avea un an plin de sănătate și noroc. Bine-cunoscutul mărţişor este întâlnit de secole nu doar în România, ci şi în Serbia, Macedonia, Republica Moldova şi Bulgaria”, a povestit Eutasia Rusu. Ea a amintit că în anul 2017, mărţişorul a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, ca element de patrimoniu cultural imaterial.