Rata șomajului crește în județ, oferta de locuri de muncă este în scădere, angajările de asiatici sunt în creștere

Analizele Direcției Județene de Statistică Suceava arată că rata șomajului din județ a înregistrat o creștere constantă în ultimul an de zile și a ajuns să fie chiar dublă față de rata medie a șomajului din România.

După cum am mai arăta recent în Monitorul de Suceava, conform Direcției Județene de Statistică Suceava, rata șomajului în județ, la finalul lunii noiembrie 2024, a fost de 6,6%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât cea care se înregistrase în noiembrie 2023 (5,3%).

Rata şomajului de la finalul lunii noiembrie din Suceava – 6,6%, a fost cu 3,3 puncte procentuale mai mare decât rata şomajului înregistrată la nivel naţional, așadar dublă față de media din România.  

·        A scăzut simțitor și oferta de locuri de muncă vacante

Aceste date confirmă o creștere constantă a numărului de șomeri în județul Suceava. În paralel, la nivelul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava s-a sesizat de câteva luni de zile o reducere o ofertei de noi locuri de muncă, fapt care confirmă în plus situația dificilă de pe piața muncii.

·        Peste 900 de permise de muncă pentru străini, emise anul trecut pentru Suceava 

Peste aceste informații se mai adaugă un detaliu care nu este de neglijat. Angajatorii din județ încep să caute tot mai mulți forță de muncă străină, din spațiul extracomunitar. Este vorba de asiaticii (indieni, nepalezi etc.) angajați în județ în domeniile hotelier, restaurante și construcții.

Din informațiile noastre, polițiștii Biroului pentru Imigrări al județului Suceava au emis anul trecut în jur de 930 de permise de muncă pentru județul Suceava, pentru străini. O parte din aceste permise nu s-au concretizat ulterior în angajare ori sunt dublate pe același post, însă în mod cert este vorba de câteva sute de străini care s-au angajat în județ, numai în 2024.

Angajatorii din județ caută așadar și această variantă, având în vedere că un indian sau un nepalez este dispus să muncească pe un salariu aproape de cel minim din România, inclusiv în comerț sau construcții, unde, se știe, gradul de solicitare este ridicat.

Procentual, angajările de forță de muncă extracomunitară nu înseamnă foarte mult în județul Suceava, însă contează în ecuație. În alte zone ale României, în multe orașe mari, angajările de asiatici chiar sunt în număr foarte mare și lasă fără job mulți localnici mai puțini dispuși să muncească pe ce oferă angajatorii.

Noile realități din România anului 2025 par să schimbe datele problemei, iar expresia „numai cine nu vrea nu muncește” va dispărea probabil din vocabularul colectiv.