Probleme ale aplicării noului Cod Silvic lămurite la Suceava, într-o ședință la care au participat părțile implicate

Județul cu cele mai mari suprafețe de pădure din România, Suceava, în care sectorul forestier și industriile bazate pe lemn reprezintă o pondere importantă în economie, a găzduit recent o interesantă dezbatere care a vizat diverse probleme ale aplicării noului Cod Silvic, pornind de la cazuri concrete în care au fost implicați operatori economici suceveni.

Aducerea față în față a părților implicate – autorități și instituții (Prefectură, Poliție, Jandarmerie, Garda Forestieră), agenți economici din sectorul de exploatare și prelucrare forestieră, reprezentanți ai industriilor bazate pe lemn, ai Direcției Silvice Suceava, dar și ai mediului universitar (Facultatea de Silvicultură din cadrul USV), s-a desfășurat la inițiativa Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, cu participarea Asociației Forestierilor din România (ASFOR).

Prolemn a fost reprezentat de Cătălin Tobescu – președinte, Ioan Ursulean - director executiv și Sorin Buculei, membru al Consiliului Director, iar ASFOR de Ciprian Muscă - președinte.

Aplicarea arbitrară a noului Cod Silvic, cauza a numeroase probleme

Discuțiile, care au durat mai bine de două ore și jumătate, au dat agenților economici posibilitatea să își exprime nemulțumirile vizavi de o serie de prevederi ale Noului Cod Silvic, în principal de modul de aplicare al acestora, fiind date exemple de măsuri considerate de ei abuzive, care le-au afectat puternic activitatea economică și le ”fugăresc” salariații. Pe partea de colaborare cu autoritățile au fost evidențiate unele sincope, cauzate de aplicarea arbitrară a legii, chiar de neînțelegerea modului de aplicare a noului Cod Silvic de către reprezentanții unor instituții, în lipsa unui instructaj specializat, în același timp fiind apreciat faptul că există deschidere în rezolvarea problemelor apărute.

Activiștii – ”haiduci la drumul mare”

În schimb, discuții ”fierbinți” au vizat activitatea activiștilor sau a ”avertizorilor de integritate”, agenții economici reproșând faptul că sub pretextul unor acțiuni civice au devenit victime ale abuzurilor săvârșite de un fel de ”haiduci” moderni, care le terorizează angajații, încât mulți refuză să mai muncească în domeniul forestier sau în cel al transportului de masă lemnoasă. Agenții economici spun că ”haiducii” moderni le afectează afacerile, prin reclamații care chiar de nu se adeveresc, le blochează activitatea timp îndelungat și îi fac să piardă contracte și bani, încât riscă să nu aibă cu ce asigura salariile de care depind familiile angajaților lor.

Or, conform statisticilor, în domeniul forestier există peste 600 de agenți economici activi în județul Suceava, cu aproape 4000 de angajați, mare parte din ei din zone în care alte activități economice sunt aproape inexistente.

”Odată ce se rezolvă aceste probleme vom putea să avem și liniștea de a circula pe drumurile publice fără a mai fi obstrucționați de acei ONG-iști, dacă sunt..., care, dintr-o lipsă de reacție corectă a autorităților, devin un fel de Robin Hood. Nu e normal ca în 2025 să vină niște indivizi să facă legea pe șoselele României... E un adevăr trist. Avem cele mai multe camioane confiscate din România, dar nu știu cât de corect a fost aplicată legea. Sunt numeroase exemple pe care le considerăm abuzuri și facem demersuri legale pentru a rezolva aceste situații”, a spus și președintele ASFOR, Ciprian Muscă, care a solicitat ca măsurile de combatere a lemnului ilegal să nu se concentreze doar la drumul auto, ci să ajungă la sursa problemei, în pădure.

”Abuzurile” – decise de instanțele de judecată

”Modalitatea în care instituțiile procedează la aplicarea legii nu poate fi considerată abuzivă decât dacă instanțele de judecată apreciază asta. Înțeleg că sunt situații concrete prezentate, dacă sunt puncte ce pot fi îmbunătățite le putem discuta și transmite la minister la specialiști pentru modificare”, a răspuns prefectul Alexandru Moldovan, care a facilitat întrunirea părților implicate în problemă, la Palatul Administrativ. De altfel, principalele probleme discutate și eventuale concluzii vor ajunge pe masa Guvernului, prin intermediul Prefecturii Suceava.

Cazuri concrete de aplicare problematică a Codului Silvic

Într-o prezentare complexă a motivelor întrunirii, Cătălin Tobescu, reprezentantul Prolemn, a venit cu trei exemple concrete de interpretare arbitrară a legislației, cu efecte negative pe termen lung asupra celor implicați, și nu doar economic.

1. Confiscarea lemnului și a mijlocului de transport  pentru transport  și descărcare în altă locație decât cea din aviz. În cazul respectiv, lemn cu proveniență legală certă a fost declarat a fi fără proveniență legală. Controlul provenienței se face la prima punere pe piață, nu în transport sau la utilizare în industria lemnului.

2. Confiscarea unui mijloc de transport și a încărcăturii de rumeguș cu aviz de 28 mc, cubat de către organele de control expeditiv prin  cubaj tehnic și coeficienți de cubaj, pe motiv că ar avea doar 18 mc.  În cazul respectiv nu s-a ținut cont de faptul că mai exista un instrument de control, foarte precis - bon de cântar de 24 tone, de care nu s-a ținut cont deloc.  

3. Confiscarea mijlocului de transport, pentru o diferență față de aviz de 6.9 mc pe total transport cumulat platformă + remorcă, deși acest volum reprezenta mai puțin de 20 % din total volum. Or, conform Codului Silvic, dacă diferența față de aviz este mai mică de 20 %, dar peste 5 mc, nu se încadrează fapta nici la contravenție nici la infracțiune – au precizat reprezentanții Prolemn.

Discuțiile de la Palatul Administrativ au reprezentat un semnal către instituțiile de control că trebuie să nu se mai interpreteze arbitrar legislația, un semnal și către activiști, că nu se acceptă hărțuirea și denigrarea activităților dintr-un sector economic important, dar și că se ia în calcul întocmirea unui set de propuneri de modificare a Codului Silvic, pentru corectarea unor situații concrete, care au efecte negative în desfășurarea activităților economice.