N-ai economisit... vine Dan!

Dezvoltarea fără precedent a economiei mondiale, dinamica extraordinară a progresului tehnic sau extinderea la nivel planetar a producției și serviciilor (globalizare) impun fiecărei națiuni care se respectă și vrea să fie respectată politici socio-economice moderne și flexibile. Apar în rafală oportunități în dezvoltarea unor sectoare economice (IT, biotehnologie, construcții mașini etc.) și conjuncturi favorabile pentru utilizarea resurselor proprii (umane, naturale, așezare geografică etc.) pe care este obligatoriu (mă refer la România) să nu le ratăm. Ca să fiu mai explicit vreau să dau exemple de "vedete" pe planetă în folosirea de momente favorabile dezvoltării, dar și de națiuni care ignoră realitatea și se complac (!?!) în postura de "perdanți". Vietnamul, India, Mexicul sau chiar Indonezia s-au adaptat rapid și folosesc consecințele războiului (deocamdată soft) economic dintre China și țările din vest, inclusiv SUA. Creșterea PIB și abundența investițiilor sunt evidente, Rusia, Coreea de Nord sau Iranul risipesc resursele în lupta împotriva vestului sau "satana americană", cum îi numesc ayatolahii. Sărăcia se adâncește în aceste țări și doar teroarea internă a împiedicat imploziile până acum.

Dezvoltarea economică nu este liniară, ci în salturi determinate de provocările generate de progresul tehnic și noile obiective ale evoluției la nivel mondial (reducerea poluării, inteligența artificială, lupta cu pandemia și bolile acum incurabile etc.). Câștigătorii în cursa folosirii valului tehnologic devin (sau chiar au devenit) liderii economiei mondiale și implicit vocile cele mai ascultate în "concertul internațional al națiunilor". Utilizarea eficientă a resurselor proprii prin preluarea superioară și nu vânzarea lor pe piața mondială ca materii prime determină o evoluție ascendentă în timp scurt a țărilor care o fac (din păcate și România este un exemplu negativ sub acest aspect). O altă necesitate acută a zilelor noastre este adaptarea cât mai rapidă la cerințele pieței interne și externe. Excelează în acest domeniu țările din Extremul Orient, SUA și sunt vizibil rămase în urmă țările europene, ca și restul planetei, blocată într-o splendidă expectativă. Personal, sper că inițiativele UE în domeniile de vârf să aibă efectul scontat și bătrânul continent să revină în fruntea progresului mondial.

Valorificarea oportunităților actuale și a conjuncturilor generate de revoluția tehnologică (pentru că este o revoluție, cum nu a mai fost) obligă țările care nu vor să piardă trenul modernizării se investească din bugetul de stat în cercetare, subvenții în domeniile cheie și impunerea unui mediu prietenos fondurilor de dezvoltare private. Pentru impunerea unor politici economice eficiente sunt absolut necesare atragerea specialiștilor și retragerea clasei politice din zona de decizie. În Europa, trebuie să se întâmple acest lucru (și situația din Ucraina sau agresivitatea Chinei pe plan comercial a determinat măsuri eficiente în acest sens) pentru ca potențialul imens al continentului să fie pus în valoare și UE să fie prima putere economică a planetei, însumând PIB-urile celor 27 de state membre.

Și România poate să se impună pe piața mondială prin valorificarea potențialului uman, agro-zootehnic, energetic, industrial, dar și prin poziția sa geostrategică. Decidenții nu trebuie decât să facă un pas în lateral și să lase specialiștii (nu cei cu diplome cumpărate) să pună în practică politici economice avantajoase. O vor face? Sper, pentru că alternativa mă sperie.

Dan Strutinschi