Mierea din zona de munte a Sucevei are efect antibacterian similar sau mai bun decât mierea de Manuka

Mierea de mană și mierea polifloră din zona de munte a județului Suceava are proprietăți terapeutice, inclusiv antimicrobiene, similare cu mierea de Manuka, au demonstrat patru cercetători din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Decanul Facultății de Inginerie Alimentară, prof.univ. dr. ing. Mircea Oroian, a declarat marți, în cadrul Matinalului „Prima oră” de la televiziunea Intermedia, că au fost luate în studiu probe de la mierea produsă în stupinele unor apicultori care duc stupii în zona montană - apicultorii Constantin Colban, Dumitru Hauca, Adrian Dediu, stupinele de la Mănăstirea Doroteia, Mănăstirea Sucevița și de la Schit Molid, iar echipa de cercetători formată din dr. biolog Liliana Luca, dr. ing. Daniela Pauliuc și dr. ing. Florin Ursachi, coordonată de prof. univ. dr. ing. Mircea Oroian, a elaborat un studiu privind calitățile mierii de mană și polifloră montană din Bucovina, în comparație cu celebra miere de Manuka, produsă în Noua Zeelandă.

„Apicultorii ne-au pus la dispoziție gratuit mai multe sortimente de miere. Calitatea din punct de vedere chimic și microbiologic a fost excepțională. Am avut probe de la Vatra Moldoviței, de la apicultorul Constantin Colban, extrem de pasionat de apicultură, care lucrează în condiții excepționale din punct de vedere al curățeniei. Microbi zero. A fost foarte atent și în etapa de pastorală și în cea de depozitare. Noi am testat să vedem dacă mierea are efect bactericid, adică dacă omoară microbii, pentru că mierea de Manuka este recunoscută pentru efectul antimicrobian și este una dintre cele mai vândute la nivel mondial, cu prețul cel mai ridicat, aproximativ 350 de lei/ kg”, a explicat profesorul.

Probele de miere au fost analizate în cadrul Laboratorului de depistarea falsurilor din cadrul USV, unde cercetătorii au evidențiat faptul că mierea a corespuns din punct de vedere fizico-chimic și microbiologic cu legislația națională și cea europeană. Calitatea probelor de miere a fost comparată cu trei tipuri de miere de Manuka - MGO100, MGO250 și MGO550. Potrivit universitarului sucevean, cu cât indicativul este mai mare, cu atât efectul antimicrobian este mai ridicat.

·        Probele de miere au fost testate pentru eficiența lor și în comparație cu câteva antibiotice

Probele de miere de mană și polifloră montană produse în Bucovina au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar și bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om: Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa și Escherichia coli.

„În funcție de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea Manuka 100 și Manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o activitate mai mare decât mierea Manuka 550, adică o calitate foarte bună.

În ceea ce privește mierea polifloră de munte, rezultatele cercetărilor au arătat că și aceasta a prezentat o activitate bactericidă și inhibitoare mult mai mare decât mierea de Manuka. Astfel, 35% din totalul probelor de miere polifloră analizate au prezentat o activitate bactericidă mai mare decât mierea Manuka 550, iar 79% din totalul probelor poliflore au avut o activitate bactericidă mai mare decât mierea Manuka 250 și 100”, a evidențiat prof. Oroian.

Probele de miere au fost testate pentru eficiența lor și în comparație cu câteva antibiotice, precum gentamicină, ciprofloxacină, ceftriaxonă, tetraciclină, cefuroxim, piperacilină/tazobactam și amoxicilină/acid clavulanic. Rezultatele cercetărilor au arătat că mierea de mană are un efect antibacterian apropiat sau similar cu cel al antibioticelor asupra bacteriilor luate în studiu, pentru o concentrație de 50% miere. Astfel, 89% dintre probele de mană, în concentrație de 50%, au avut o activitate antibacteriană similară cu a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% au avut o activitate similară cu cea a antibioticelor testate pentru Salmonella, iar 58% din totalul probelor de mană au avut o activitate similară cu a antibioticelor testate pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au arătat, de asemenea, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenții patogeni luați în studiu.

·        Mierea din zona de munte a județului costă de aproape 10 ori mai puțin decât mierea de Manuka

Ca preț, mierea de mană se vinde cu 30- 40 de lei kilogramul, adică aproape de 10 ori mai puțin față de mierea de Manuka.

Decanul Facultății de Industrie Alimentară a explicat că mierea de mană este un tip special de miere produsă nu din nectarul florilor, ci din seva copacilor (precum bradul, stejarul, fagul sau arțarul) și din excrețiile dulci ale afidelor și altor insecte care se hrănesc cu seva acestora. Albinele preiau această sevă dulce și o transformă în miere. Mierea de mană are o culoare mai închisă, o consistență mai densă și un gust ușor caramelizat, cu note specifice de rășină sau lemn. Mierea polifloră montană este obținută din nectarul florilor, iar datorită multitudinii de flori ale plantelor medicinale, prezintă proprietăți terapeutice.

„Am testat doar miere din județul Suceava pentru că am vrut să vedem dacă mierea noastră ar avea potențial de a fi înregistrată la nivel european datorită calităților sale terapeutice”, a subliniat profesorul, care a mulțumit public tuturor apicultorilor care au furnizat mierea de mană pentru elaborarea cercetărilor, Asociației „Gustă din Bucovina”, apicultorilor care vând în piața volantă și Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava

Pentru a menține calitățile mierii, trebuie respectate condițiile de păstrare - umiditate de maximum 20%, la temperatura mediului ambiant sau chiar mai joasă, ferită de razele de soare, în recipiente de sticlă, nu de material plastic sau metal.

Mierea nu se folosește în băuturi fierbinți; temperatura ceaiului sau cafelei trebuie să fie de maximum 40-45 de grade când se introduce mierea. 

Deoarece mierea conține polen, care poate da anumite alergii, medicii recomandă ca la copii să fie introdusă în alimentație după împlinirea vârstei de 2 ani.

Menționăm că studiul elaborat de cei patru cercetători a fost publicat în celebra revistă Scientific reports, factor de impact 3,8, situată în zona roșie în clasamentul Web of Science Clarivate Analytics, și este disponibil la adresa: https://rdcu.be/d8IfV.