Monitorul de Suceava Longevitate

La 78 de ani, profesorul de fizică Costică Costan începe cel de-al 51-lea an la catedră

Adelina TALPALARIU

Încă absorbit de disciplina pe care o predă, neobosit și la fel de dornic de a fi în mijlocul elevilor săi, profesorul de fizică Costică Costan începe cel de-al 51-lea an la catedra Colegiului Național „Ștefan cel Mare” Suceava.

La 78 de ani este o figură recunoscută și respectată nu doar în școală, ci și în afara acesteia, în comunitate. Un profesor longeviv, o punte între generații, care a reușit să-și mențină viu entuziasmul pe tot parcursul decadelor de muncă.

„Sunt un om care și-a făcut datoria față de profesia sa, așa cum ar trebui să facă fiecare, cum ar fi normal. Rămân la fel de pasionat de această profesie, cu aceeași poftă de a preda și de a fi printre școlari”, ne mărturisește profesorul.

Are în cancelarie colegi care i-au fost elevi. Ba mai mult, în vara acestui an s-a pensionat una dintre fostele sale eleve, cu care a fost coleg vreme îndelungată la Colegiul „Ștefan cel Mare”.

„Chiar mă gândeam <Dacă foști elevi de-ai mei se pensionează, poate ar fi timpul să mă retrag și eu>”. Și ar fi vrut să o facă anul trecut, după exact jumătate de secol la catedră, doar că deficitul mare de profesori de la această disciplină și încă motivația pentru „a deschide minți” l-au determinat să mai rămână profesor la „Ștefan”.

În discuția pe care o avem amintește des despre pasiune, vocație, tact pedagogic, până la urmă o sumă de calități esențiale care l-au ajutat să facă cinste vocației îmbrățișate.

„La mine a fost și rămâne o pasiune. Când văd că deschid mintea elevului, e mare satisfacție. Ei, în clasa a IX-a, au un fel de ceață privitor la acest domeniu și, totodată, un nivel de cunoștințe slab la această disciplină, să fim sinceri. Încet, încet se ridică acea ceață, încep să priceapă fizica și abia în clasa a XI-a încep să o înțeleagă foarte bine.

Nu ai ce căuta în învățământ dacă nu ai pasiune, la fel și talent pedagogic, arta de a-i învăța pe alții. Sunt profesori tobă de carte de la care elevii nu înțeleg nimic, care complică lucrurile, care nu lămuresc elevul.

E un mare talent acesta și eu consider că pe măsură ce au trecut anii, m-am perfecționat, plus că am învățat mult de la colegii mei mai buni, de la prof. Țăranu, de la prof. Nesteriuc”, povestește profesorul Costan.

 

„Nu exista să termini <Ștefan> și să nu știi fizică”

În cel de-al 51-lea an la catedră, profesorul Costan predă fizica la o clasă de-a IX-a și la o clasă de a XI-a, ambele de matematică – informatică, în total șase ore pe săptămână.

Este activ, „dornic de viață”, menționând că, în ciuda vârstei, nu s-a simțit niciodată depășit, ci a încercat să se adapteze vremurilor, generațiilor.

Totuși, nu poate renunța la rigurozitatea în notare, la probitatea profesională, la simțul datoriei, astfel că încă e considerat de elevi un „prof sever”.

„Pe timpuri, îi obligam pe elevi să învețe, ori învățau, ori plecau. Îi constrângeam cu nota, nu exista să termini <Ștefan> și să nu știi fizică. Iar notele de 5 și 6 de aici însemnau un bagaj de cunoștințe consistent.

Acum nu mai e așa, care vrea să învețe, învață, care nu, nu.

Eu totuși mai țin la rigoare și vreau ca elevii să rămână cu ceva din orele mele. Și pentru acel 5 trebuie să știi ceva, pentru conștiința mea, nu pot să-l dau pe nimic, doar ca să trec pe cineva.

Am pus multe, multe note mici și, deși cu timpul am devenit mai indulgent, tot sunt exigent în notare. Vorba elevilor: <A ieșit Costan în drum / Nu mai ai noroc de-acum>”, spune acesta zâmbind, aducând în lumină profesorul carismatic şi hâtru, cunoscut de altfel și pentru popularele vorbe: „Sunt Costan Costică / Şi vă dau o lucrărică / Să vă pun o notă mică!”

„Îmi mai spun unii copii <Mie nu-mi trebuie fizica>. Nu e vorba de asta, poate nu vei mai ști de teoria lui Ohm sau principiile lui Newton, dar fizica e în toate, îți deschide mintea, gândirea. Dacă fizică nu e, nimic nu e. Asta le spun și copiilor din prima. Fizica e oriunde”.

 

Carieră lungă și un bilanț rodnic

Profesorul Costan s-a născut în judeţul Vaslui, comuna Codăieşti, urmând Facultatea de Fizică la Iaşi, la secţia de Spectroscopie, care-i permitea să profeseze atât în învăţământ, cât şi în industrie.

S-a căsătorit în ziua ultimului examen din facultate, în februarie 1969, iar după absolvire, pentru că niciun post didactic nu era disponibil în Suceava, s-a angajat inginer la Combinatul Siderurgic din Galaţi. În 1974 s-au eliberat catedre de fizică în judeţ, astfel că a venit în Suceava, unde s-a angajat ca suplinitor la Liceul „Ştefan cel Mare”.

„Am găsit nişte monştri sacri aici - Iulia Leo Miza, Ioan Ştefănescu, Rodica Alexandru, căreia îi datorez aproape totul pentru că m-a acceptat ca suplinitor la <Ştefan>”. În 1977 susţine examenul de definitivat, unde este notat cu 10, primul pe liste din regiunea Moldovei.

Bilanțul unei cariere îndelungate la catedră este unul rodnic, cu zeci de elevi (a pierdut șirul) laureați la olimpiadele naționale de fizică, la concursuri de specialitate, la care se adaugă internaționalii săi, elevi sclipitori care au urcat pe podiumuri din Austria, Olanda, China, Australia sau Italia.

Iar foști elevi, îndeosebi cei care i-au îndrăgit materia, îl caută la zeci de ani distanță de la absolvire.

”Mă caută să ne reîntâlnim, și asta cred că spune ceva despre relația mea cu elevii.

De exemplu, fostul meu elev Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europa de câțiva ani, care conduce un business de miliarde de euro, a fost anul trecut în Suceava și a vrut să se întâlnească cu mine. Anul acesta va reveni și ne vom vedea din nou”, povestește profesorul Costan.

Recunoștință a primit și din partea comunității, prin distincții oferite de-a lungul timpului.

În 2016, a primit titlul de Cetățean de Onoare, iar în același an a fost desemnat printre cei 10 finaliști în „Liga profesorilor excepţionali”, campanie naţională care premiază și recunoaște contribuţia profesorilor deosebiţi din ţară.

În 2022, Fundația Umanitară Assist i-a oferit premiul Excelență în Educație, pe scena Simfoniilor de Toamnă, pentru întreaga sa activitate de la clasă.

„Sunt realizat, îmi doresc sănătate”

Când nu e la școală sau nu pregătește elevi de vârf în particular, profesorul Costan se destinde alături de familie (are două fiice și patru nepoate) sau se îngrijește de mica seră de legume pe care o are nu departe de casă. În plus, călătorește mult atât în țară, cât și în străinătate.

„Problema e că eu nu-mi închipui ce aș putea face dacă nu aș preda, dacă nu ar fi fizica.

Când am primit titlul de Cetățean de Onoare, mai în glumă, mai în serios, am spus că o să mor în clasă. Mă simt bine la școală, am fost și rămân un om activ. Sunt realizat, îmi doresc sănătate, nu neapărat mulți ani”, conchide profesorul Costan, adăugând: „La vârsta mea, sunt la fel de pasionat de ceea ce fac și la fel de dornic de viață”.



Articol salvat de pe www.monitorulsv.ro, ediţia din 17 Septembrie 2024.
Acest articol este proprietatea Monitorul de Suceava si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.