Kosovo ne bagă punctele în traistă!

Dacă n-am putut noi, au făcut-o ei în locul nostru. Ținta noastră primă era punctajul maxim. Dacă o ratam, următoarea pe listă era câștigarea grupei de Liga Națiunilor, ceea ce coincidea și cu ținta adversarilor noștri, dar mult mai îndepărtată pentru ei. Le-ar fi fost necesară o victorie cu 3-0 la București, apoi diferența la golaverajul general trebuia păstrată în favoarea lor și după următoarea etapă, ultima. Cred totuși că aveau și un scop minimal, acela fiind victoria, fie și la limită. S-ar fi agățat de speranța improbabilă ca selecționata Ciprului să ne încurce la București. Dar măcar la 1-0 pentru ei ar fi terminat meciul pe teren, aceasta este credința mea. Și nu se poate spune că nu și-au jucat șansa, nici acum nu știu cum am scăpat la ocazia aia dublă, triplă chiar! Expresia completă însă nu se aplică aici: a-și juca șansa până la capăt. Sau se aplică, dar capătul setat de kosovari a fost altul decât 90 de minute plus prelungiri. Acel capăt al lor era momentul la care apărea îndoiala rezonabilă că nu mai puteau izbândi. Atunci au trecut la planul B. Ceea ce înseamnă premeditare, n-are rost să ne mai îndoim de așa ceva. Mai întâi, trebuiau provocate incidente pe gazon. Alibec le-a oferit ocazia, dar și fără el ar fi fost la fel de simplu, de exemplu un fault dur al unui kosovar, urmat de obișnuitele meleuri. Iar propagarea tensiunii în tribune e aproape certitudine științifică, publicul n-are cum asista în liniște. Și ce face galeria în astfel de situații? Ideal pentru ”oaspeți” ar fi fost să arunce în teren cu chestii. Dacă însă a fost să le vâjâie ceva pe la urechi, n-au fost decât niște scandări. Bune și alea, și-au pus palma în fund și duși au fost. Superafectați că s-a strigat ”Serbia”, peste așa ceva n-au putut trece fragilii fotbaliști profesioniști! Avem certitudinea că este prea puțin pentru a li se acorda victoria la masa verde, așa cum iluzoriu sperau. Nici măcar la rejucare nu pot spera, dimpotrivă, noi vom primi cele trei puncte. O cvasicertitudine e că vom disputa cel puțin o partidă cu porțile închise, pentru că deja eram în atenția celor de la UEFA, pentru isprăvi anterioare. Asta e, să acceptăm prețul, să ne vedem de treabă, să jucăm mai bine decât am făcut-o cu Kosovo și să batem Cipru diseară.