Monitorul de Suceava

Importanța spiritualității în viața noastră

Mihai MOISOIU

Dincolo de aspectele biologice, psihologice și sociale ale vieții noastre, suntem, de asemenea, ființe spirituale. Pentru a ne vindeca pe deplin și a fi cei mai buni, este important să recunoaștem că suntem mai mult decât celulele, gândurile și conexiunile noastre. Suntem cu toții ființe spirituale create cu un scop divin, indiferent dacă credem sau nu în Dumnezeu. Faptul de a avea un sentiment al menirii și un cod moral, precum și conexiuni cu Dumnezeu, cu planeta, cu generațiile trecute (de exemplu, port numele bunicului meu, care a fost cel mai bun prieten al meu în copilărie) și generațiile viitoare (nepoții și strănepoții) ne amintește că viețile noastre contează; avem un rol de jucat și o menire de îndeplinit. Fără această conexiune spirituală, mulți oameni au un sentiment de disperare sau de lipsă de sens, ceea ce poate conduce la depresie. 

Persoanele care au un scop precis, definite ca având „tendința psihologică de a extrage un sens din experiențele vieții și de a avea un sentiment al intenționalității și al orientării spre un scop care le ghidează comportamentul”, trăiesc mai mult și sunt mai sănătoase în general. Într-un studiu de amploare, s-a constatat că persoanele care au un scop precis au o sănătate mintală mai bună, o probabilitate mai mică de a face depresie, se bucură de mai multă fericire și satisfacție, au parte de o creștere personală și o acceptare de sine mai mari și un somn mai bun. Cu timpul, scorurile mai mari pe această scală au fost, de asemenea, asociate cu un risc redus de a dezvolta Alzheimer, cu mai puține tulburări cognitive și cu o rată mai lentă a declinului cognitiv la bătrânețe.

Cercetările arată că un „scop clar în viață” reduce, de asemenea, șansele ca stima de sine să fluctueze în funcție de numărul de like-uri pe care le primești pe rețelele sociale. Lipsa unui scop a fost asociată unor niveluri mai ridicate de cortizol, hormonul stresului, prezenței unei cantități mai mari de grăsime abdominală și altor markeri de sănătate negativi. Este ușor de observat cum un nivel crescut de stres, o burtă mai mare și o sănătate mai precară pot contribui la apariția unor sentimente negative, care, atunci când sunt combinate cu stări de epuizare cronică, pot cauza boli mintale.

În societatea noastră, mass-media scoate în evidență în mod constant oameni – cum ar fi politicieni, lideri religioși și de afaceri și celebrități – care încurajează trăirea unei vieți imorale. În plus, zi de zi, intrăm adesea în contact cu persoane – inclusiv cu proprii părinți, profesori sau șefi – ale căror vieți sunt lipsite de sens și de scop. Cu atât de multă confuzie în ceea ce privește dimensiunea spirituală în societatea noastră, cum ne-am putea găsi scopul în viață?

Dr. Viktor Frankl, psihiatru, supraviețuitor al unui lagăr de concentrare din Al Doilea Război Mondial și autorul cărții „Omul în căutarea sensului vieții”, credea că există trei moduri de a da un sens:

1. Muncă cu scop sau a fi productiv, punându-și întrebări precum: „De ce este lumea un loc mai bun pentru că sunt aici?” sau „Cu ce contribui eu?”.

2. Iubirea față de oamenii care ocupă un loc central în viața noastră.

3. Curajul în fața dificultăților – asumarea oricărei sorți dificile pe care o avem și încurajarea celorlalți să și-o asume pe a lor.

Este recomandat să adoptăm practici spirituale, cum ar fi rugăciunea personală și colectivă, participarea la slujbele religioase (Liturghie, Sfântul Maslu) și meditația. De exemplu, în ortodoxie sunt nenumărați sfinți ale căror vieți au fost închinate lui Dumnezeu și puse necondiționat în slujba oamenilor pe care i-au îngrijit și vindecat (Sfântul Iustin Pârvu, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Sfânta Parascheva de la Iași, Sfântul Spiridon, Sfântul Efrem cel Nou, Sfântul Nectarie, Sfântul Gherasim din Kefalonia0 etc). Fiecare dintre acești sfinți s-au evidențiat prin anumite virtuți și calități ceea ce îi fac modele demne de urmat în viață. Ne referim aici de la mărturisirea neîncetată a credinței și până la sacrificiul și munca de întrajutorare și vindecare a oamenilor.

De asemenea, putem să reflectăm periodic la diferite aspecte precum: Ce înseamnă viața mea?, Care este scopul meu?, De ce mă aflu aici?, Care sunt valorile mele?, Cred în Dumnezeu sau într-o putere superioară?, Cum îmi influențează asta viața?, Care este legătura mea cu generațiile trecute, cu generațiile viitoare și cu planeta?.

Sănătatea psihologică, conexiunile sociale pozitive și practicile spirituale pot ajuta la stabilizarea la dobândirea unei bune stabilități emoționale și la vindecarea afecțiunilor psihice.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com

 



Articol salvat de pe www.monitorulsv.ro, ediţia din 17 Martie 2025.
Acest articol este proprietatea Monitorul de Suceava si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.