Importanța somnului pentru sănătatea mentală

În timp ce dormi, creierul tău depune eforturi susținute pentru a îndeplini unele funcții foarte importante, necesare pentru a funcționa la un nivel optim. Aproape o treime dintre noi suferă de insomnii de scurtă durată – cea mai frecventă tulburare de somn –, iar insomnia cronică afectează aproximativ una din 10 persoane. Procentele sunt chiar mai mari în rândul persoanelor cu tulburări psihiatrice. De fapt, în peste 50% dintre cazuri, insomnia este legată de stres, anxietate sau depresie.

Tulburările de somn și problemele de sănătate a creierului sunt strâns legate. Cercetările arată că aproximativ 75% dintre persoanele cu depresie suferă, de asemenea, de insomnie. Între 69% și 99% dintre persoanele cu tulburare bipolară suferă de insomnie sau simt o nevoie redusă de somn în timpul episoadelor maniacale. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu anxietate au probleme cu somnul. Iar copiii cu tulburare de deficit de atenție/tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADD/ADHD) sunt mai predispuși la tulburări de somn decât copiii fără această afecțiune.

Relația dintre tulburările de somn și problemele de sănătate a creierului este reciprocă. În general, o noapte în care te holbezi la tavan te poate face să te trezești furios, irascibil, trist sau stresat a doua zi, îți poate scădea capacitatea de concentrare și îți poate afecta judecata. Cu timpul, tulburările de somn pot duce la un risc mai mare de depresie, ADD/ADHD, atacuri de panică, senzația de minte tulbure, probleme de memorie și demență. De exemplu, adolescenții care, în medie, dorm cu o oră mai puțin pe timpul nopții au cu 38% mai multe șanse să se simtă triști și lipsiți de speranță, cu 42% mai multe șanse de a se gândi la sinucidere, cu 58% mai multe șanse de a încerca să se sinucidă și cu 23% mai multe șanse de a face abuz de substanțe. Din cauza lipsei de somn, persoanele care lucrează în schimburi prezintă un risc crescut de a face depresie, precum și de a suferi accidente de muncă, boli cardiovasculare, diabet și obezitate.

Un număr prea mic de ore de somn poate avea consecințe catastrofale, crescând riscul unui traumatism cranio-cerebral (TCC). Într-un raport al Asociației Americane a Automobiliștilor (AAA), șoferii care dormeau între șase și șapte ore erau cu 30% mai predispuși la accidente de mașină decât cei care dormeau mai mult de șapte ore; cei care dormeau între cinci și șase ore pe noapte erau cu 90% mai predispuși la accidente; cei care dormeau între patru și cinci ore, cu 430% mai predispuși, iar cei care dormeau mai puțin de patru ore erau cu 1150% mai predispuși la accidente. Într-un alt studiu, soldații care dormeau șapte ore pe timpul nopții aveau o precizie de 98% la poligon, cei care dormeau șase ore aveau o precizie de numai 50%; cinci ore echivalau cu o precizie de 28%, iar patru ore echivalau cu o precizie de numai 15% (aceștia erau periculoși).

Apneea în somn – atunci când sforăi puternic, te oprești din respirat de mai multe ori pe timpul nopții, apoi te simți excesiv de obosit în timpul zilei – este dăunătoare pentru sănătate. Nu este bună nici pentru partenerul tău, deoarece nu poate beneficia de un somn bun din cauza sforăitului și horcăitului. Apneea în somn netratată îți triplează riscul de depresie și demență și îngreunează pierderea în greutate. Pe tomografiile SPECT, apneea în somn arată adesea ca boala Alzheimer timpurie. Obținerea unui diagnostic și a unui tratament pentru apnee în somn este esențială pentru a-ți menține creierul sănătos și pentru a preveni sau a minimiza simptomele tulburărilor mintale. Standardul de aur pentru tratament se numește mască de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP), care furnizează un flux constant de aer prin acestea. Unii oameni ezită să folosească un aparat CPAP deoarece cred că masca va fi incomodă. Aceasta este o greșeală. Deoarece creierul este atât de dependent de oxigen, apneea în somn netratată ucide literalmente celulele cerebrale, ceea ce nu este de bun augur pentru sănătatea mintală.

Putem lua în considerare patru factori ce contribuie la tiparele de somn și te pot face să te agiți și să te răsucești noaptea sau să dormi liniștit: biologic, psihologic, social și spiritual.

Factorul biologic: afecțiuni precum sindromul picioarelor neliniștite sau apneea în somn, decalajul orar, administrarea unui număr mare de medicamente, igiena deficitară a somnului sau dezechilibrele hormonale (în special hipertiroidismul și progesteronul scăzut la femei) pot împiedica un somn bun.

Factorul psihologic: îngrijorările legate de muncă sau finanțe, problemele legate de relație sau de sănătatea unei persoane dragi te pot ține treaz noaptea. Gândurile negative automate apar, de obicei, înainte de culcare și la mijlocul nopții.

Factorul social: faptul că lucrezi în schimburi, că ai o slujbă care necesită multe călătorii, în spații cu diferite fusuri orare, că stai până târziu cu prietenii, că bei cafea zi și noapte, că îți verifici e-mailul sau că te uiți pe rețelele sociale la orice oră din noapte îți împiedică creierul să aibă parte de somnul odihnitor de care are nevoie.

Factorul spiritual: dacă nu ești împăcat cu motivul pentru care vrei să faci din somn o prioritate, va fi dificil să adopți obiceiurile care îți vor oferi o odihnă mai bună.

Pentru a avea un somn de calitate și o stare optimă de sănătate este necesar să ținem cont permanent în viața de zi cu zi de toți acești factori.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com