Despre schimbările climatice, la conferința internațională “Atmosfera și Hidrosfera” de la Vatra Dornei

În perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2024, la Vatra Dornei s-a desfășurat Conferința Internațională “Atmosfera și Hidrosfera” (ediția a VI-a), la care au participat 91 specialiști din România (Universitatea București, Universitatea „Al. I Cuza” Iași, universitățile Oradea, Craiova, din Târgoviște, Suceava), Republica Cehă, Franța, Ucraina, Albania și Republica Moldova.

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava (USV) a organizat evenimentul, în parteneriat cu  Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă‟ din Chișinău, Universitatea Oradea și Institutul de Ecologie și Geografie al Republicii Moldova.

Comitetul de organizare a fost condus de către dr. Dumitru Mihăilă, de la Departamentul de Geografie, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceavași a avut în componență membri ai comunității academice: dr. Alexandru Ilieș, dr. Ion Mironov, dr. Ovidiu Gaceu, dr. Anatolie Puțuntică, dr. Despina Saghin și dr. Petru Bacal.

Schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă, întrucât atât sistemul natural, cât și cel socio-economic, sunt sensibile la schimbări ale climei, iar amploarea și viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va amenință durabilitatea acestor sisteme.

Problema schimbării climei este recunoscută de Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) drept una dintre cele mai importante probleme globale. (...)

Suntem consumatorii finali de bunuri și servicii, pentru producția cărora sunt necesare resurse și energie, adică combustibili fosili (petrol, cărbune și gaze naturale). Atunci când aceștia sunt extrași și utilizați, în atmosferă sunt emise gazele cu efect de seră.

Prin urmare, din cauza intensificării așa-numitului efect de seră, crește și temperatura aerului.

Aceasta este amprenta noastră de carbon pe care o lăsăm pe Pământ. Pentru a reduce povara asupra climei și pentru a reduce amprenta noastră de carbon, trebuie să avem cunoștințe corespunzătoare. Este important ca aceste cunoștințe și obiceiuri să fie cultivate de la o vârstă fragedă. Încă de pe băncile școlii, fiecare persoană trebuie să înțeleagă cât de important este să tratezi cu atenție natura și resursele ei.

Între direcțiile de cercetare abordate în cadrul conferinței amintim: mediu atmosferic/ acvatic și schimbarea climatică, reziliența și adaptarea la schimbările climatice, schimbările climatice și consecințele lor, riscurile climatice și hidrologice, monitorizarea/ protecția atmosferică, locul climatologiei și hidrologiei în predarea și cercetarea universitară etc.

Câteva dintre cele 52 de lucrări prezentate în cele trei secțiuni ale conferinței au fost: „Evaluarea indicilor de teledetecție pentru monitorizarea dinamicii secetei de dezvoltare rapidă în bazinul hidrografic al Dunării(Potopova Vera, TrifanTudor - Czech University of Life Sciences, Prague, Cehia), Urmărirea schimbărilor climatice (Ionac Nicoleta – Universitatea București, Gageu Răzvan-Ovidiu – Universitatea Oradea), A semăna în deșert: Cum ar putea influența (Sfîcă Lucian și colab. – Universitatea „Al. I. Cuza‟ Iași), Evaluarea schimbărilor utilizării și acoperirii terenurilor asupra temperaturii suprafeței emisive în aglomerația urbană Suceava, România (Horodnic Vasilică-Dănuț, Mihăilă Dumitru, Bistricean Petruț-Ionel, Efros Vasile – Universitatea „Ștefan cel Mare‟ Suceava), Particularitățile și provocările utilizării apei în Regiunea de Sud a Republicii Moldova (Bacal Petru, Burduja Daniela), Analiza temperaturilor maxime zilnice înregistrate în Oltenia: studiu de caz, vara anului 2024 (Vlăduț Alina și colab. – Universitatea Craiova), Considerații preliminare privind poluarea radioactivă (Radon) în Aria Metropolitană Suceava (Nistor Alina, Nistor Bogdan, Mihăilă Dumitru, Bistricean Petruț-Ionel – Universitatea „Ștefan cel Mare‟ din Suceava).

Anii 2030, 2050 și 2100 sunt cel mai adesea menționați atunci când vorbim despre schimbările climatice, consecințele lor și nevoia de a ne adapta la schimbările care vor apărea în viitor.

 Pentru marea majoritate a oamenilor, acesta este un viitor foarte îndepărtat, însă nu și pentru studenți și elevi. Acești ani sunt frontiere temporare importante pentru noua generație. Cu toate acestea, schimbările climatice vor afecta nu numai condițiile naturale de pe planetă - casa noastră comună, dar și stilul nostru de viață obișnuit, precum și bunăstarea familiilor și a altor persoane care locuiesc cu noi în vecinătate sau în țările îndepărtate.

Prof. univ. dr. Nicoleta Ionac (Universitatea București) în alocuțiunea sa, a prezentat principalele probleme legate de schimbările climatice, oferind argumente pro și contra referitoare la: care este diferența dintre schimbările climatice și variabilitate; cum au fost identificate schimbările climatice din trecut până la apariția civilizației umane, ce s-a schimbat din timpul perioadelor istorice până în prezent; ce mijloace și/ sau metode științifice au fost folosite pentru a evalua schimbările climatice din trecut; ce s-a schimbat în urma Revoluției Industriale din anii 1750 și a Marii Acelerații din anii 1970; cum s-a schimbat, de fapt, temperatura aerului recent; ce funcționează și ce nu funcționează în statisticile climatice; pe ce drum ar trebui să mergem de acum înainte și, nu în ultimul rând, cum ar trebui să acționăm în privința schimbărilor climatice?

Mulțumiri factorilor de decizie din Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava pentru susținerea financiară și logistică a conferinței (Rector Prof. univ. dr. Mihai Dimian, doamnei Director CSUD, Prof. univ. dr. Laura Bouriaud),  Conf. univ. dr. Alexandra Barbăneagră, Rector al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă‟ din Chișinău, partenerilor de la Universitatea Oradea și Institutul de Ecologie și Geografie al Republicii Moldova, sponsorilor S.C. Egger SA și Aqua Carpatica cât și partenerilor media (Radio As, Monitorul de Suceava).

Au consemnat,

Conf. univ. dr. habil. Dumitru Mihăilă – Departamentul de Geografie al Universității „Ștefan cel Mare‟ Suceava, director, Centrul de Cercetare în Geografie Aplicată (GeA - USV)

Prof. dr. Bogdan Nistor – membru în Centrul de Cercetare în Geografie Aplicată (GeA - USV), Şcoala Gimnazială Nr. 4, Suceava