„De veghe în lanul de secară”

O carte pe zi: „De veghe în lanul de secară”

Autor: J.D. Salinger

Traducător: Cristian Ionescu

Apariție: 2011, 2023

Nr. pagini: 280

Editura: Polirom

Romanul publicat în 1951 i-a adus autorului un renume universal. Puține cărți din literatura secolului trecut s-au bucurat de o asemenea atenție, atât din partea criticii, cât și, cu mult mai important, din partea publicului. În 2005, Time l-a inclus pe lista celor mai bune 100 de romane în limba engleză.

Descriere

Scris la persoana I, din perspectiva unui puști de 17 ani, „De veghe în lanul de secară” a devenit emblematic pentru toți adolescenții revoltați de ipocrizia lumii adulților.

Holden Cauldfield – personaj din aceeași categorie cu Huckleberry Finn – luptă pentru propria identitate într-o lume care depersonalizează, uniformizează, distruge inocența specifică ființei umane. Armele sale sunt simple: o sinceritate debordantă, dublată de un extraordinar simț al umorului, de la prima și până la ultima pagină a carții.

Frânturi din „De veghe în lanul de secară”

„Ce mă dă gata într-o carte, după ce am terminat de citit, este dorința de a-l avea pe autor ca prieten apropiat, să îl poți suna oricând. Asta nu se întâmplă, însă, foarte des.”

„Mereu spun «Încântat de cunoştinţă» unor persoane pe care nu sunt deloc bucuros să le cunosc. Dar dacă vrei să supravieţuieşti, trebuie, totuşi, să spui lucrurile astea”.

„Semnul omului imatur este că vrea să moară nobil pentru o cauză, în timp ce un om matur vrea să trăiască modest pentru una.”

„Mamele sunt toate ușor nebune.”

„Oamenii vor strica întotdeauna lucrurile care contează pentru tine.”

„Printre alte lucruri, o să îți dai seama că nu ești prima persoană care a fost vreodată nesigură sau speriată de comportamentul uman. Nu ești sub nicio formă singurul care trece prin acele situații. O mulțime de oameni au fost în egală măsură tulburați din punct de vedere moral și spiritual cum ești tu acum. Din fericire, unii dețin recorduri ale acestor stări.”

“Anumite lucruri ar trebui să rămână așa cum sunt. Ar trebui să le poți lipi într-una din acele cutii mari de sticlă și să le lași în pace.”