Comunitatea digitală și pericolele ei

Înainte de apariția revoluției digitale, ne era relativ ușor să ne ținem separată viața publică și cea privată. Dar acum, când trăim într-o comunitate digitală, multe dintre limitele noastre personale au fost estompate sau eliminate. Mulți dintre noi ne împărtășim acum excesiv viața publică și privată și devenim supraexpuși. Datele personale pe care cei mai mulți dintre noi nu le-am fi împărtășit în trecut altora sunt acum un lucru comun. Transmitem tuturor informații despre viața noastră – nu suntem selectivi în această privință. Chiar anunțăm pe rețelele sociale unde am fost sau unde ne aflăm în momentul prezent.

Să permitem unei alte persoane să intre în viața noastră este un proces intim, e nevoie de timp pentru a construi o relație. În același mod în care nu invităm pe oricine în casa noastră, ar trebui să fim selectivi în legătură cu persoanele pe care le invităm în viața noastră virtuală. Mulți dintre noi ne împărtășim toate informațiile personale pentru a crea prietenii online, dar nu facem, adesea, acest lucru într-un mod sănătos. Poate fi privită ca aproape o formă de exhibiționism – concepută pentru a obține „aprecierile” altora, pentru a le câștiga simpatia, atunci când lucrurile merg prost, sau admirația, când avem cu ce să ne lăudăm.

E posibil ca acest tip de validare personală să ne ofere un impuls inițial, dar este un surogat de scurtă durată, cu efecte iluzorii. Creează, în plus, dependență, pentru că acea validare va fi trecătoare și în curând vom avea nevoie de mai mult. Așa că vom posta altceva ce este foarte personal, în speranța să atragem mai multe „aprecieri”. Dacă acest lucru continuă, sentimentul nostru de valoare de sine și fericirea noastră devin excesiv de dependente de aprobarea și de atenția celorlalți, iar asta ne afectează echilibrul interior. Ne simțim bine când primim răspunsuri pozitive de la un grup de prieteni virtuali și prost când nu primim. Aceasta nu este o situație sănătoasă.

Poate că facem parte dintr-o comunitate virtuală, dar suntem mai mult decât oricând deconectați fizic, emoțional și mental unul de altul. În cel mai fericit caz, platformele de socializare colectează, stochează și folosesc datele noastre personale. Trebuie să fim atenți la asta. Dacă ai ține un jurnal, ai vrea să fie păstrat undeva astfel încât străinii să se poată raporta la el ori de câte ori vor să afle ceva despre tine sau să încerce să-ți vândă un produs? Identitatea ta unică în plan mental, emoțional și comportamental este la vânzare, astfel încât să poți să fii inundat de valuri de publicitate calibrate pentru a se potrivi cu frecvența ta.

Suntem cu toții sclavi ai internetului? Membrii generației mai în vârstă ar răspunde probabil cu un „da” răsunător. Ei sunt oamenii cărora, în general, le este cel mai ușor să reziste naturii seducătoare și captivante a erei digitale. Își pot aminti când, în loc să ne trimitem e-mailuri sau mesaje, trimiteam scrisori și cărți poștale sau puneam mâna pe telefon și stabileam să ne întâlnim cu prietenii. Cei tineri tind să se chinuie mult mai mult atunci când încearcă să evite să se cufunde complet în viața digitală. Asta pentru că au crescut înconjurați de dispozitive și tehnologie digitală și nu au un punct de referință personal nondigital. Există semne că unii tineri trăiesc realitatea ca pe ceva ce se întâmplă pe ecran, mai degrabă decât în persoană. Ei pot relaționa cu lumea doar prin dispozitivele lor sau pot interacționa cu avatarurile oamenilor, în detrimentul contactului direct, de la om la om. Atunci când facem un calcul matematic, mulți dintre noi apelăm la calculatoarele de pe telefoanele noastre, în loc să facem niște calcule mentale rapide – ceva ce era în firea generațiilor anterioare.

Începem să avem încredere în calculatoarele noastre mai mult decât în propria intuiție. Acest lucru este cu adevărat periculos, pentru că intuiția este instrumentul suprem pentru rafinarea identității noastre unice. Dacă nu o avem, pentru că am predat tot controlul dispozitivelor noastre, nu va mai fi loc pentru oameni autentici – doar pentru ființe generice. În plus, programele de calculator sunt create de oameni, așa că predarea identității noastre unice înseamnă că ne lăsăm programați, la fel ca roboții, de ideile altcuiva, despre ceea ce ar trebui să facem și să gândim.

Noi, oamenii, am evoluat prin nenumărate generații pentru a exista într-o lume cu o viteză și un ritm proprii. Împlinirea și experiența noastră cu adevăratul sine sunt legate de mediul natural. Da, mașinile pot funcționa uneori mai repede decât orice om, dar ne vom pierde viața autentică dacă totul este delegat dispozitivelor noastre.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com