Ciprian Dumitru Muscă (ASFOR): 10 motive pentru adoptarea Noului Cod Silvic

În contextul discuțiilor apărute în spațiul public pe marginea adoptării noului proiect de Cod Silvic, unul elaborat de specialiști în domeniu, președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, a argumentat de ce este necesar noul act legislativ. Proiectul noului Cod Silvic a fost realizat în baza contractului atribuit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) unei asocieri formate din Universitatea Transilvania din Braşov (Facultatea de Silvicultură şi Exploatări forestiere), Universitatea ”Ştefan cel Mare” (Facultatea de Silvicultură) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.

”Pădurile reprezintă nu doar resurse vitale, ci și un simbol al echilibrului ecologic. Noul Cod Silvic propune o abordare modernă și integrată care vizează reabilitarea și protejarea acestora, prin măsuri concrete și inovatoare. Acesta răspunde nevoilor de conservare, dar și de dezvoltare sustenabilă a sectorului forestier în România. Adoptarea Codului Silvic în această sesiune parlamentară este un act de responsabilitate pentru sectorul forestier din România”, consideră președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Muscă.

Acesta a oferit 10 motive pentru adoptarea noului Cod Silvic:

1. Repararea rănilor din pădurile României - pe fondul inexistenței unui act managerial ca urmare a retrocedărilor și împroprietăririi persoanelor fizice, în pădurile din România au existat tăieri ilegale pe zone extinse, iar suprafețele afectate nu au mai fost niciodată reîmpădurite – obligativitate care există în prezent, tocmai ca urmare a acestor greșeli. Noul Cod Silvic conferă statului posibilitatea intervenției în aceste zone și efectuarea lucrărilor de împădurire. Costurile aferente devin titlu executoriu, iar în lipsa unui proprietar care să își asume răspunderea, statul va expropria suprafețele împădurite.

Este vorba despre circa 500.000 ha (dintre care o parte sunt monitorizate în cadrul procedurii active de infringement pe tema tăierilor ilegale), care ar urma să fie împădurite de către statul român și administrate conform legilor în vigoare.

2. Noi sisteme de marcat a arborilor - Utilizarea ciocanului de marcat, metoda ciocanului de marcat – patentată în secolul XIX, nu mai asigură rigoarea și prevenția utilizării abuzive a marcării arborilor în vederea recoltării lor. Testarea și identificarea unor noi metode vor contribui la reducerea birocrației și timpilor necesari pentru valorificarea lemnului.

3. Registrul electronic al utilajelor - digitalizarea, transparența și reducerea birocrației trebuie implementate și în domeniul silvic, registrul va reprezenta baza de date a tuturor utilajelor atestate pentru derularea activității de exploatare și va garanta utilizarea acestora de către cei îndreptățiți.

4. Drumuri forestiere care să deservească pădurea - drumurile forestiere aflate în fondul forestier naţional proprietate publică a statului şi administrate de Romsilva pot fi date în administrare, la cerere, pe bază de contract-cadru, către: proprietarul fondului forestier deservit de drumul forestier; ocolul silvic care administrează fondul forestier deservit de respectivul drum forestier; o asociere de proprietari de fond forestier/ocoale silvice care au în proprietate/administrare fondul forestier deservit de respectivul drum forestier.

5. Fortificarea arterelor pădurii și protejarea plămânilor tuturor

În contextul în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai puternic resimțite de noi toți, când temperaturile ridicate generează secetă și incendii, apărarea pădurilor reprezintă o prioritate. Noul Cod Silvic crește fondurile alocate pentru drumurile forestiere, demers care asigură accesul la resursa silvică, dar și intervenția oportună în cazul incendiilor, a atacurilor cu dăunători și a altor calamități.

6. Transparență și corectitudine pentru păduri

Pentru o relație sănătoasă între cei care se ocupă de domeniul silvic și restul lumii, publicarea unor declarații de avere și de interese de către tot personalul silvic va crește încrederea populației și va constitui o măsură suplimentară de garantare a faptului că interesul pădurii primează.

7. Consiliul Național pentru Silvicultură – instrument de specializare și asigurare a integrității angajaților silvici

Colegiul Național pentru Silvicultură este un for similar celorlalte colegii profesionale (spre exemplu Baroul Avocaților) care va oferi cadrul derulării unor examene naționale pe baza unor criterii obiective și ar asigura intrarea în breasla silvicultorilor doar după susținerea unei astfel de testări. Se va asigura o bază minimă de cunoștințe dobândite în cadrul studiilor universitare, care va permite dezvoltarea profesională a inginerilor silvici.

8. Lemn măsurat înseamnă lemn fiscalizat - utilizarea cubajului expeditiv instituie un instrument de măsurare doar o singură dată a lemnului, care va garanta atât precizia, corectitudinea, dar și reducerea timpilor necesari.

9. Cu ochii mereu pe păduri – în România există circa 6,6 milioane ha terenuri forestiere, urmărirea trasabilității masei lemnoase este un deziderat greu de atins fără utilizarea tehnologiei. Avem nevoie să valorificăm avansurile tehnologice și să implementăm un sistem de monitorizare performant cu camere de supraveghere care pot semnala eventualele transporturi neconforme.

10. Echilibrul înseamnă dezvoltare – menținerea pragului de 30% dintr-un sortiment de masă lemnoasă ce poate fi achiziționat de un operator economic. Pragul asigură un echilibru necesar pentru o economie forestieră bazată pe diversificarea produselor obținute. La nivel european se discută despre producția de lignină ca înlocuitor pentru bitum, nanoceluloză ca înlocuitor pentru plastic sau biochar (cărbune bio vegetal) ca înlocuitor pentru combustibilul din lemn.

Conform președintelui ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, Codul Silvic trebuie adoptat în această sesiune parlamentară, iar odată cu învestirea noului Parlament și a noului Guvern trebuie să fie o prioritate adoptarea de măsuri pentru dezvoltarea sectorului forestier, utilizarea lemnului în construcții și dezvoltarea zonei rurale, în special a zonei de munte, utilizând resursa regenerabilă de lemn.