| |||
| |||
|
|
|
|
Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
 |
Dar degeaba și-o autoprovocat răni în creștetul capului, că n-o găsit, în pustietatea aia de reacții neuronale, răspunsul la întrebarea: „care sunt limitele permise de Codul Fiscal și Codul Vamal, referitoare la introducerea în țară a unor categorii de mărfuri „exotice”, care nu fac parte din rutina mărfurilor supuse accizării. O văzut melițianul că nu-i vorba de doo pacuri de duhan, o litră de trăscău, un țuhal de tărâțe sau un rezervor plin cu gazolină îndoită cu petrol lampant, așa că mintea lui basic-rațională o intrat în blocaj funcțional.Atunci, ca să salveze aparențele ’telectuale ale activității, s-o produs un tic nervos reprezentat de mâna dreaptă întinsă spre înainte,   cu brațul făcând un „unchi” de 90 de grade cu „antibrațul” și cu palma orientată înspre sus. Da o făcut grișala să nu zâcă nica în susținerea verbal a gestului său iar ucrainețul, om cinstit și neobișnuit cu potlogăriile „tradiționale” din vamă, nu s-o ginit la mișcare și n-o marcat nici o grivnă sau vrun euroi.Dacă ar fi fost melițianul bordurist ceva mai cultivat (pe tarlaua artistic și nu pe cea agro-funciară), ș-ar fi amintit de postulatul lui Gheorghe Dinică din „Filantropica” – „Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!” Inga la iel prostalăul: o crezut că-i rostu’ de ceva milostenie neimpozabilă ș-o întins mâna să ceară charitate de la ucraineț, fără să rostească nici o vorbuliță despre „Povestea așezărilor Bucovinene – PCTF Siret”. Cu ce-i vinovat acuma ucrainețul că n-o știut să-și manifeste filantropia față de borduristul valah?  |
 |
|
După ce-o stat vreo juma de oră cu mâna întinsă și goală, s-onervat melițianul de la barieră și o zvonit pa telefonu pe șăfu’ luia de tură, ca să vie degrabă la postul lui, că are un eveniment deosebit c-un țăcănit slavon, care cară bolohani cu duba și nu vrea să marcheze nica „tradiție”*Așa că o vinit șăfu’ de kur la mori de vânt, o  ascultat superficial esplicațiile părților, o văzut că-i vorba de o DUBĂ plină cu kăkaturi ciudate. Cel mai mult l-o intrigat denumirea aiasta de geodă – la care iel – mare șăf de kur la borduri în vânt, o crezut că-i vr’un material periculos și radioactiv decupat cu dalta din sarcofagul de beton de la Cernobîl.Când o mai auzit și denumirile la celelalte chietroaie,  i s-o rădicat mânia instituțională în creștetul neuronului ș-o dispus, în cea mai autentică manieră instinctual-jandarmerească, porunca de sechestrare și confiscare: „HAI LA BOXĂ CU MOLOHITUL ȘI ONANIXUL! Mama mă-tii de traficant zgârciobar!” Ceea ce s-a și produs, luându-se măsura confiscării ÎNTREGII cantități de mărfuri. Totul făcând abstracție de faptul că transportatorul A DECLARAT CEA MAI MARE PARTE A BUNURILOR LA INTRAREA ÎN ȚARĂ iar asupra celor declarate POSEDA DOCUMENTE DE PROVENIENȚĂ. Baza legală a dispunerii confiscării ÎNTREGII CANTITĂȚI fiind doar argumentul străveziu al BOULEANULUI bordurist potrivit căruia „Cantitatea de marfă şi valoarea bunurilor nedeclarate erau peste plafonul prevăzut de legislaţia română.” ** |
|
|
----- * Acuma i-o fost frică la agent să-i zâcă la șăfu’ de tură că i-o fost frică să verifice chetroaiele. Nu de alta dar își amintea cu regret și mânie despre o altă pățanie din carierea lui mizerabilă de bordurist șpăgar, când, într-o noapte, o prins un alt nebun care căra apă cu bidoanele. Iel o crezut că-i trăscău așa că s-o apucat să guste din toate damigenele. După ce-o isprăvit testarea tuturor butelcilor ș-o văzut că-i numa’ apă chioară, l-o-ntrebat nedumerit pe cărăuș „ce draaqu face cu apa aia”. La care ciudatul transportator i-o zis că la ei în sat e obiceiul ca apa în care este scăldat mortul să fie adunată și vărsată înafara satului răposatului. ** Cam care este valoarea juridică a unei asemenea argumentații făcută la botul calului și pe botul mașinii, rămâne s-o stabilească instanța. Care mai mult ca sigur, sesizată fiind de păgubit în vederea restituirii bunurilor, se va amuza copios de analfabetismul funcțional al melițienilor de bordură de la PCTF Siret. Care, pasămite, au uitat de un recent transport de poșete „din piele de damă”, confiscate într-o manieră heirupistă identică. Acțiune abuzivă care a făcut deliciul instanței de judecată și a ținut titlurile de gardă ale ziarelor. |
|
|
Amu am vinit șî eu acasă...Am parcat căruța-n standby, am bagat calu-n hibernation, am pornit leptopu ș-am văzut că unu cară nuș-ce chetri pi la noi. Stau șî ma nir amu shi vra sî facă ashiala cu chetroaili... Poati-i geolog, da n-aș credi...Eu cred că el s-o pornit să meargă la Oltchim: cu chetroaili lui, șî cu niscai ingrediente di pin combinat, o vrut să-și facă un chil di cheatrî filozofală. Cu argintu pi cari-l ave la el îi plăte pi inginerii di-acolu, șî nu-i ma rămânea decât să-și facă rost di vro două-trii toni di plumb(pi care li juchește ușor în Ucraina di la niști baterii di Kraz-uri ruginiti), șî uite-așă, începe omu producția di aur 24k. Pi urmă cumpără tăt shi vre el, ajunge president în țara lui, bagă Ucraina direct în Shengen, șî pi noi ni bagă...di unde-am ișât. Amu, ma-ntreb shi-ar să facă polițaiu di la border când a vini aista-napoi di la Oltchim, ș-ar să spuie că aia-i boia de ardei iute... | |
|
Gata, s-o limpezit misterul cu bolohanii ucrainețului. O zâs-o asară, pe news alert tot la Russia Today, ediția în espana. Cică alea 125 de kile de pietroaie trebuiau de fapt împerecheate, ca să iasă o sumedenie de Urim și Tumim. Iar ucrainețul cică le ducea la rumânii noștri din Espana, ăia care atâta amar de vreme o contribuit la PIB-ul lui Huan Carlos și amu o rămas de toată bafta, fără job, fără șomaj și cu dreptul de muncă restricționat. Iel, ucrainețul, se ducea la valahi să le împărtășească Adevărul primordial și să le deie la fiștecare câte o chiatră a judecății desăvârșite. Ca să-și deie seama rumânii cât de zadarnice sunt eforturile lor de căpătuire prin străinătățuri și că FERICIREA se găsește ÎNTOTDEAUNA ACASĂ! Adică, mai pe înțelesul tuturor, Piatra Filosofală din Absurdistanul Fanariot, Colhoznic și Neosecurist Rromânesc, care spune că n-are rost să-ți rupi cocoașa ca nebunul printre străini și că adevărații BANI se fac ACASĂ, ÎN ȚARĂ. Adevăr fundamentat și argumentat de nenumăratele cazuri de derbedei și idioți administrativi care și-au găsit fericirea și împlinirea materială pupând ceva kururi feseniste, emanate postrevoluționar pe gura de rai a fraierului de strungar moldovean. Asta era esplicația la quintalul acela ș-un fârtai de cataroiae și nicidecum așa cum o înțeles borduristul șpăgar că ucrainețul face trafic cu materiale strategice. Ș-o mai zis în încheierea știrii de asară ce era și cu chetrele de erau în plus față de declarația vamală: Alea cică erau un padarok especial pentru niște băieți sărmani din Espana, - unu Alex Duzină de-și duce zilele în țara purtătorilor de bască iar altul  – Stapler – de-și alină amarul zilelor pe plaiurile Asturienilor. |
|
|
Amu chetroaiele astea erau cele mai mari și cele mai țâfliș din tot lotul și poate de asta i-o luat mințile la bordurist – că străluceau mult prea frumos. Copchil prost, ce să-i ceri! și doară se știe că, în general, copchiii sunt atrași de formele strălucitoare lipsite de consistența fondului. Așa o fost și cu melițianul de la bordură, asta-i tătă esplicația la „marele eveniment” din PCTF Siret, un știft de întâmplare pe post de țânțar din care erudiții scribologi de la o fițuică nenorocită din Suceava au fabricat mare armăsar de presă. | |
|
ÎI bini primit orșce fel di padarok, că tari-i greu pin țări străine. Saracu Alex twelve niș macar bani di curent nu mai are, că nu prea-l mai văd pe faleză. Eu taaaari-aș vini acasă, da tăț ni-o zâs să stau aishea pentru că acas-îi urjiiie. Sau poati m-o minciunit tăți, ca să se bucure numa ei di cornu abundenței di pi plaiu mioritic, șî eu să stau aishea să li explic la aishtea în limba lu Dante că rrom NU însamnă român. Pfiii...așă-n-vini ACUMA s-înhăm calu la căruță șî s-o-ntind pi autobahn spri țara me, dar odată ajuns acolo nu știu cum să vin mai repede înapoi aici. Trăim vremuri de restriște, suntem cam mulți pe planetă, majoritatea nemulțumiți. | |
Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
"Bărbaţii care caută, la un moment dat al vieţii de familist, refugii extramaritale mizează din start pe discreţia pe care o găsesc în braţele acestor fete, dispuse să ţină temporar locul ocupat de partenera stabilă. Mai bine spus, discreţia... Citeşte
Medicina Muncii Jupânu` RadioTop Suceava suceava.online Tenis Paul Videograf Cinema Suceava Cosmetică
Textele şi fotografiile sunt proprietatea titularilor de copyright şi nu pot fi reproduse fără acordul scris al acestora. Termeni şi condiţii de utilizare www.monitorulsv.ro |
|
( 5 iul 2013, 11:23:19
De fapt ucrainețul ceala n-ave nici o treabă cu traficul de cataroaie semiprețioase.
Aici o fost vorba despre un misunderstanding din partea la căpcăunul ceala de melițian de bordură. Ucrainețul, om cumpătat și rațional, când și-o p(u)lanificat călătoria, s-o
Așa că omu’ o adunat de prinprejurul bordeiului și de prin casele megieșilor tot felul de bolohani meșteșugiți pe care i-o buchisit bine în cutii iar cutiile le-o rânduit gospodărește pe podina busului. Pe post de LEST, egzact așa cum făcea și inegalabilul
Cam asta-i storia necoafată a mult-vestitului traficant de chetroaie din Ukraina. Unde mai pui că ave’ mujâcu’ și zapisuri de acțiz pentru bolohanii din dubă. Tătă tărășenia pe față, cu marafeturile la vedere, transparent (cum ar zâce un boulean de europarlamentar), ca să nu fie loc de întors cu privire la dedesubturile transportului.
Da’ de un’ să știe, săracul traveller, că la bordura cu Rrumânia, o să deie peste
Prima șî prima oară, când o văzut melițianul de bordură marafeturile din mășână, s-o