Subiectul repunerii în circulație a trenurilor de la Suceava la Putna a adunat, ieri, la Mănăstirea Putna, șefi de la CFR, primari din localitățile din zona Rădăuți-Putna, directori de școli și reprezentanți ai sfântului lăcaș, în frunte cu starețul Melchisedec Velnic. La nivel declarativ, toată lumea este pentru redeschiderea circulației feroviare, cât mai grabnic cu putință. Merită de subliniat din start că cei de la CFR au venit bine documentați la Putna, cu analize privind trenurile care au circulat, câți călători aveau, dar și cu analize referitoare la sumele de bani de care ar fi nevoie pentru lucrări minime pentru a se putea relua traficul în condiții de siguranță.
Primarii au semnat la final un memoriu, pe care l-au înaintat celor din conducerea CFR Călători, cerând ca trenul să treacă din nou prin localitățile lor.
Șefii CFR au dat impresia că sunt foarte hotărâți să redeschidă traficul
Dovada interesului CFR pentru această întâlnire de la Putna este arătată de oamenii care au fost prezenți. Șeful CFR Călători Iași, Constantin Axinia, șeful CFR SA Regionala Iași – Infrastructură, Radu Pipa, șeful Serviciului Suport Afaceri și Managementul Performanței din partea Regionalei Iași, Cristian Lăcătuș, plus directorul comercial al CFR Călători SA București, Marcel Litră.
Foarte important a fost și mesajul celor din conducerea CFR, care au părut parcă mai hotărâți să deschidă traficul decât primarii din localitățile din zonă, de exemplu.
Cum s-a ajuns la închiderea liniei, în 2012
Trenurile nu mai ajung la Putna din februarie 2012. Atunci, într-o perioadă în care CFR a renunțat la multe linii secundare, în cadrul unui program de eficientizare, s-a decis și suspendarea trenurilor de pe această linie. Principalele motive au fost legate de timpii prea mari de parcurs, din cauza stării foarte proaste a liniei, ceea ce a dus la pierderea de călători. Datele prezentate ieri de reprezentanții CFR au arătat că în 2009, când pe secție circulau 11 trenuri, erau 670 de călători pe zi, în 2011 erau 500 de călători pe zi, iar înainte de închiderea din 2012 se ajunsese la doar 120 de călători pe zi, e drept și numărul de trenuri fiind redus mult, la doar trei.
Stareț Putna: „Sunt convins că, dacă s-a ajuns la această întâlnire, problema este rezolvată”
Primul care a vorbit a fost starețul Melchisedec Velnic. El a subliniat din start că, din 2012, mănăstirea a înaintat memorii neîncetat, în care a solicitat redeschiderea traficului.
„Este o mare bucurie pentru noi că s-a ajuns la această întâlnire. Oamenii, pelerinii, cer tren spre Putna, discutăm despre asta aproape în fiecare zi. Sunt convins că, dacă s-a ajuns la această întâlnire importantă, problema este rezolvată”, s-a arătat optimist starețul.
Promisiuni CFR: Trenuri suplimentare de sărbători și turism ecumenic la Putna
Constantin Axinia, șeful Regionalei CFR Călători Iași, a declarat că întâlnirea de la Putna trebuie să fie una decisivă privind răspunsul cu privire la reluarea traficului feroviar spre Putna.
„În ultima perioadă am primit multe semnale că se dorește din nou tren până la Rădăuți și mai ales până la Putna. Noi avem toată deschiderea în acest sens, putem asigura un transport ecologic și sigur, chiar dacă mai lent decât pe șosea”, a declarat Constantin Axinia.
El a subliniat că, pe lângă trenurile de zi cu zi, CFR poate veni cu garnituri suplimentare, cu ocazia marilor sărbători, așa cum s-a întâmplat la Cacica, pe 15 august, dar și în multe alte localități din țară. De asemenea, Axinia a subliniat că traficul regulat pentru călători poate fi îmbinat și cu turismul feroviar, care ar putea fi foarte bine exploatat spre Putna.
6.500 de traverse trebuie schimbare
Radu Pipa, directorul de la CFR Infrastructură, a venit cu detalii mai tehnice, legate de starea liniei. Din acest punct de vedere, situația nu este prea roz, însă asta nu este de mirare pentru cine cunoaște starea liniei. El a spus că în urma analizelor făcute rezultă că ar fi necesară suma de 1.400.000 de lei pentru lucrări minime la linie, iar alți 1.100.000 de lei, pentru lucrări la instalații. Ultimele ar putea fi reduse dacă se va renunța la trecerile la nivel cu calea ferată cu semnal sonor din Rădăuți, care să fie înlocuite cu trecerile semnalizate doar cu indicator de avertizare „Crucea Sf. Andrei”. Asta depinde însă, a subliniat el, de acordul multor factori, Primăria Rădăuți, Secția de Drumuri Naționale și nu în ultimul rând Poliția Rutieră.
„Sunt 6.500 de traverse cu probleme, care trebuie înlocuite. Acestea ar fi lucrări minime, de întreținere. Să vorbim de o reparație capitală este o utopie în acest moment”, a vorbit cât se poate de realist Radu Pipa.
El a spus că o variantă care i se pare normală ar fi legată de o deschidere graduală a liniei, pe măsura înlocuirii traverselor
„Poate ar fi bine să dăm drumul mai întâi la trafic până la Rădăuți sau până la Gălănești, iar de la anul cel târziu și până la Putna”, a propus Radu Pipa.
Cât ar face trenul de la Suceava la Putna
Pentru cei care nu știu, trenurile circulă în acest moment de la Suceava la Dornești. De la Dornești la Rădăuți pe calea ferată sunt 8 kilometri.
Marcel Litră, directorul comercial al CFR Călători, a spus că, în momentul de față, la modul realist, cu lucrările de reparație minime amintite, un drum de la Suceava la Putna, pe calea ferată, ar trebui să dureze 2 ore și 14 minute. Asta cu un automotor care să nu mai piardă mult timp la Dornești.
La Rădăuți multă lume vrea tren, dar sunt și oponenți
Primarii prezenți la întâlnire au cerut și ei redeschiderea căii ferate, e drept, venind cu argumente mai mult generale.
Viceprimarul cu atribuții de primar al municipiului Rădăuți, Bogdan Loghin, a precizat că a organizat o dezbatere în Consiliul Local, iar „rădăuțenii sunt în general pentru tren”. El a spus că sunt și oponenți, existând destul de multe firme care au sediile aproape de calea ferată, iar unii șoferi ar fi nemulțumiți de numărul mare de treceri la nivel cu calea ferată.
“Eu sper ca această zonă să nu rămână izolată total și să fie din nou legată de orașele mari măcar pe calea ferată”, a spus Loghin.
Putna a pierdut un proiect european și pentru că nu mai are tren
Primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, este unul din cei care au trimis deja numeroase memorii la CFR.
„Mereu s-au inovat calcule financiare, dar poate nu ar trebui să ne gândim mereu doar la bani și pe termen scurt. Pot să vă spun că Putna a pierdut un proiect european și pentru că nu am avut tren, era unul dintre criteriile care ne aducea punctaj. Calea ferată ar fi un transport sigur și necesar pentru putneni, mai ales că avem și o șosea în stare foarte proastă”, a declarat Gheorghe Coroamă.
Primarul din Vicovu de Sus, Gheorghe Schipor, a vorbit și el despre beneficiile pe care le-ar aduce redeschiderea căii ferate.
„Avem 16.000 de locuitori, avem două licee mari, cadre didactice care fac naveta, avem o industrie ușoară în creștere, cu destui angajați din localități limitrofe și cred că o parte din acești oameni ar merge și cu trenul”, a spus Schipor.
Gara Rădăuți nu are trenuri, dar vinde bine bilete CFR
Un detaliu interesant prezentat de Constantin Axinia, șeful Regionalei CFR Călători Iași, este legat de Gara Rădăuți, care nu a fost închisă efectiv după suspendarea traficului.
„Gara e deschisă, avem o casieră care vinde bilete în sistem de agenție. Vreau să vă spun că anul trecut am vândut de la Rădăuți bilete de tren în valoare de 270.000 de lei. Am ieșit în profit cu Gara Rădăuți, fără a avea vreun tren”, a declarat Axinia. Este vorba de oameni din Rădăuți care cumpără bilete de tren pentru a pleca din Suceava spre destinații din țară.
Realitatea din teren
Cei 39 de kilometri de cale ferată de la Dornești la Putna, pe care nu se circulă din 2012, s-au păstrat integral, marea problemă fiind legată de starea traverselor din lemn care au putrezit. Am făcut și noi ieri o scurtă parcurgere a liniei. Unele stații de parcurs arată decent (Gălănești de exemplu, la fel și Putna), altele (Horodnic, de exemplu), dezastruos. În unele zone, sunt sedii de firme care s-au apropiat mult de linie. La Bivolărie, de exemplu, materialele de construcție ale unei societăți au fost depozitate pe calea ferată. Totuși, nu se poate vorbi de probleme majore din acest punct de vedere. a
