Zeci de dosare aflate pe mesele de lucru ale procurorilor suceveni, în special la structurile Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, precum și alte zeci de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, vor trebui reevaluate în perioada următoare. Asta după ce Curtea Constituțională a decis că Serviciul Român de Informații (SRI) nu avea dreptul să efectueze înregistrări audio-video pe motiv că nu este organ de cercetare penală.
Avocații suceveni sunt de părere că prin aplicarea acestei decizii a Curții Constituționale vor exista contradicții serioase în domeniul aplicării, iar toate acestea se vor răsfrânge asupra anchetelor penale.
„Se poate anticipa de pe acum o interpretare contradictorie a acestor consecințe ale aplicabilității în timp a hotărârii atât din cauza specificului procesual al dosarelor penale în care aceasta este aplicabilă cât și din cauza faptului că o parte semnificativă a probatoriilor din dosarele penale aflate în curs de soluționare sau de instrumentare au fost administrate în baza vechiului cod de procedură penală”, a arătat avocatul sucevean Ioan Bulboacă.
La rândul său, avocatul Mihai Ștefănoaia este de părere că în dosarele în care se regăsesc ca probe interceptări înregistrate de SRI acestea nu vor putea fi folosite pe motiv că sunt ilegale.
„Totodată, dacă ne întrebăm dacă se va admite recursul în anulare la un condamnat definitiv, pentru că înregistrările au fost neconstituționale, atunci cred că ar trebui să privim cu maximă îngrijorare dacă s-a întâmplat ca o instanță să condamne un om bazându-se preponderent doar pe niște interceptări. Dacă există însă asemenea sentințe de condamnare, cred că ar trebui anulate. Interceptările sunt foarte utile pentru a spune povestea infracțiunii, îi ajută pe anchetatori să găsească dovezi concrete. Odată dovezile adunate, acestea trebuie să probeze infracțiunea. Scoaterea la lumină a unor probleme vechi nu este un capăt de țară, dar această problemă trebuie rezolvată acum. Compromisurile pe termen scurt creează probleme pe termen lung”, a concluzionat Mihai Ștefănoaia.
Lupta anticorupție nu trebuie confundată cu subminarea justiției și a statului de drept
Unul dintre cele mai coerente puncte de vedere vizavi de acest subiect l-a formulat judecătorul Dana Gîrbovan, de la Curtea de Apel Cluj, președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).
Într-o postare pe Facebook, Dana Gîrbovan a explicat că sistemul judiciar din România nu va sări în aer și nu se vor produce blocaje care să aibă ca rezultat moartea unor anchete penale, această isterie fiind creată doar de cei care interpretează legea pe dungă.
„Motivarea acestei decizii nu face altceva decât să confirme jurisprudența constantă a CCR și CEDO în stabilirea standardelor minimale de garantare a drepturilor fundamentale. Situația actuală a fost cauzată de faptul că, în loc să se respecte prevederile legale și constituționale, s-au ales căi ocolite – cum ar fi decizii secrete ale CSAT – și improvizații juridice, care au permis ca SRI-ul să facă interceptări în dosare penale, deși legea îi interzice expres să facă «acte de cercetare penală». Cine vine și susține direct sau indirect că, fie și în numele unui ideal nobil ca lupta anticorupție, este în regulă să încalci Constituția subminează de fapt justiția și statul de drept. Justiția nu se poate face încălcând Constituția și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Justiția se face strict pentru justițiabil și în interesul acestuia, și, obligatoriu, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, ceea ce, din păcate, se uită de cele mai multe ori, situație care este sursa de neîncredere a justițiabilului în justiție”, a arătat judecătorul Dana Gîrbovan.
„Ce plătim azi este ipocrizia tuturor celor care au tăcut atâta timp și au acceptat ca lucrurile să se facă greșit”
Președinta UNJR este siderată de faptul că jurnaliști și oameni politici „manipulează opinia publică, panicând populația, afirmând că toată justiția sare în aer din cauza acestei decizii a CCR”. Dana Gîrbovan spune că înfăptuirea justiției având în spate o practică neconstituțională este o contradicție în termeni. „Este ca și cum ai spune că lupți să stingi focul, aruncând și mai multă benzină pe el. Dintre toate criticile aduse Curții Constituționale, unele de o virulență absolut șocantă, nici una, dar absolut nici una nu se întemeiază pe Constituție sau lege. Nici unul din acești acerbi critici nu a adus un singur argument prin care să explice de ce respectivele prevederi ar fi fost într-adevăr în acord cu Constituția sau care din argumentele Curții ar fi fost eronate. Trebuie observat că tocmai cei care și-au făcut o carieră politică și jurnalistică din a spune că sprijină lupta anticorupție și statul de drept ori justiția acum critică această decizie a Curții Constituționale, acuzând că SRI nu mai poate face aceste interceptări în dosare penale, iar procurorii nu au tehnica să o facă. Nu pot să nu remarc ipocrizia acestor persoane și dublul standard pe care-l folosesc. Dincolo de precedentul incredibil de periculos generat de o astfel de deformare a valorilor, o minimă onestitate a acestora ar trebui să îi îndemne să reflecte la cauzele care au condus la situația de azi”, a mai menționat Dana Gîrbovan.
Președintele UNJR mai este de părere că invocarea costurilor echipamentelor de interceptare este, de asemenea, nepotrivită. Și asta pentru că deși legea a intrat în vigoare de ceva vreme, nu au fost asigurate și resursele pentru aplicarea ei.
„Cei care vin acum și strigă că numai SRI are această tehnică au știut acest lucru tot timpul și au tăcut în toată această perioadă. Ce plătim azi este ipocrizia tuturor celor care au tăcut atâta timp și au acceptat ca lucrurile să se facă greșit și în afara Constituției”, a explicat Dana Gîrbovan.
„Implicarea SRI-ului în justiție prin decizii secrete ale unei structuri militarizate a fost una anormală și nesănătoasă”
Președinta UNJR crede că tot ceea ce s-a întâmplat până acum trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru toți cei preocupați de domeniul justiției, să înțeleagă că în justiție nu există „scurtături” când vine vorba de lege.
„Pentru a avea o justiție sănătoasă, funcțională, care să dăinuie în timp, totul trebuie făcut în limitele legii. Orice pretext invocat, chiar și nobil, pentru a sări peste lege ori a păși în afara ei, subminează actul de justiție pe termen lung, exact cum s-a întâmplat acum. Era de datoria Guvernului să se asigure nu acum, ci în momentul în care acest text a intrat în vigoare, că procurorul are și dotările tehnice să pună în executare aceste mandate. Dacă, așa cum era firesc în orice stat, această obligație ar fi fost îndeplinită – repet, înainte de a intra codul în vigoare – decizia de azi a CCR nu prezenta importanță. Grav este că, în mod treptat și pe nesimțite, s-a acceptat ca obișnuința lucrului nelegal făcut să bată legea. Mai grav este că s-a acceptat acest lucru sub pretextul apărării justiției.
Argumentul multora care spun că deciziile secrete ale CSAT ar oferi cadrul legal SRI-ului să facă aceste interceptări este greșit. Articolul 73 din Constituție enumeră în mod precis categoriile de legi: legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Nu există în categoria de legi hotărâri ale diverselor autorități publice, ordine sau decizii secrete ale CSAT. Implicarea SRI-ului în justiție prin decizii secrete ale unei structuri militarizate a fost una anormală și nesănătoasă pentru administrarea dreptății. Societatea, însă, s-a obișnuit cu anormalul, iar o readucere la normalitate șochează, sperie, ba chiar creează panică și isterie. Din cauza acestor reacții iraționale adevărații vinovați nu se mai văd sau sunt ignorați, aruncându-se în schimb cu pietre în cei care nu fac altceva decât să arate normalitatea și să apere legea. Cine dorește să caute vinovați pentru această situație trebuie să-i caute în altă parte decât la Curtea Constituțională. Ceea ce este important cu adevărat în acest moment este să ne oprim puțin, să încercăm să fim raționali și să tragem învățăminte din această lecție. Actuala situație trebuie văzută ca o oportunitate de a face lucrurile corect și în cadrul prevăzut de Constituție”, a concluzionat Dana Gîrbovan.
