Este greu să judeci o mamă care și-a lăsat copilul în grija unei rude, pentru a pleca la muncă în străinătate. Este greu să judeci și atunci când, în timp ce ea trudește pentru a aduna bani, cu care să-și cumpere sau să închirieze o casă pentru ea și copiii ei, cei cărora i-a încredințat pe cei mici își bat joc de ei sau îi neglijează, iar minorii ajung să fie internați în regim de urgență, în centrele de plasament ale statului.
Te întrebi de ce acești părinți nu se întorc cât mai repede acasă, pentru a-și salva copiii din chinurile la care sunt supuși de niște străini sau chiar de rude, care urmăresc doar beneficii materiale de pe seama copiilor „abandonați”?
Sunt și situații în care mamele minore, după ce nasc, sunt confuze și își abandonează pruncii în spitale. Regretele vin mai târziu, când ele caută ajutorul specialiștilor pentru a-și recupera copiii. Părinții care și-au pierdut copiii, după ce i-au neglijat, se luptă mai apoi în instanță pentru a-i recâștiga. În acest fel repară răul făcut la un moment dat, poate fără voia lor. Unii părinți s-au trezit la realitate tocmai atunci când copiii lor se aflau pe punctul de a fi dați spre adopție.
S-au opus adopției și au câștigat dreptul asupra propriilor copii
În evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava este cunoscut cazul unei familii cu șapte copii. Comportamentul neadecvat al părinților, care consumau frecvent băuturi alcoolice și îi încuiau deseori pe cei mici în casă, flămânzi, dezbrăcați, în timp ce ei plecau de-acasă, era cunoscut de autoritățile locale. În luna mai a anului 2010, mezinii familiei, Mihai și Gavril, au fost aduși de autoritățile locale și de tatăl lor la sediul DGASPC Suceava, deoarece, a declarat părintele, „nu le pot oferi condiții optime de creștere”. Pentru cei doi frați, în vârstă de 1 an, respectiv 2 ani, s-a instituit plasament în regim de urgență la un asistent maternal profesionist.
În perioada plasamentului, părinții s-au interesat de soarta copiilor, mai mult telefonic.Din informațiile oferite de purtătorul de cuvânt al DGASPC, Nicoleta Daneliuc, „în acest caz, părinții au fost consiliați cu privire la identificarea resurselor și soluțiilor pentru revenirea copiilor în familia naturală, demersurile pe care trebuie să le inițieze ei, evidențiindu-se caracterul temporar al măsurii de protecție specială, precum și ce este adopția și efectele acesteia. Întrucât părinții celor doi minori nu au făcut demersuri de reintegrare familială, managerul de caz al copiilor a propus instanței judecătorești deschiderea procedurii de adopție a celor doi frați”.
Ca la un semn de trezire, chemați în instanță, părinții au declarat că nu sunt de acord cu adopția copiilor și că vor să depună la sediul DGASPC Suceava actele necesare reintegrării familiale. Acest lucru s-a întâmplat. În sprijinul familiei, în demersul reintegrării minorilor în familia naturală, DGASPC Suceava a prezentat cazul și Fundației HHC România, care a întocmit o fișă cu nevoile familiei și a planificat intervențiile de sprijin financiar, în vederea acordării, prin „Programul de reintegrare a copiilor în familia lor naturală sau extinsă”, a racordării locuinței la energie electrică, achiziționarea de mobilier pentru dotarea unei camere pentru copii, precum și a altor bunuri. Nicoleta Daneliuc ne-a explicat că cei doi frați au revenit în sânul familiei, „instanța judecătorească revocând măsura plasamentului și dispunând reintegrarea acestora în familia naturală, redând părinților drepturile și obligațiile cu privire la copii și dispunând ca autoritatea locală să monitorizeze evoluția copiilor în familia de origine”.
Și-a „pierdut” bebelușul imediat după naștere, dar instanța i l-a încredințat, după ce a avut o casă și un venit stabil
Un alt caz impresionant este cel al unei fetițe, Maria Tereza, care a rezultat în urma unei relații de concubinaj, tatăl nedorind să-și recunoască fiica. După naștere, starea de sănătate a mamei s-a agravat, fiind diagnosticată cu tulburare psihică acută de postpartum, ideație suicidară, agitație psihomotorie, logoree și autoagresivitate, dificultăți adaptative și relaționale, motiv pentru care a fost internată într-o unitate sanitară. Întrucât nu s-au putut identifica rude până la gradul IV inclusiv care să se ocupe de creșterea, ocrotirea și educarea nou-născutului, s-a impus instituirea plasamentului în regim de urgență la un asistent maternal.
În perioada plasamentului, mama naturală s-a interesat de soarta fiicei ei atât telefonic, cât și prin întâlniri la sediul DGASPC Suceava și vizite la domiciliul asistentului maternal profesionist. „Mama naturală s-a prezentat la întâlnirile solicitate de managerul de caz, în vederea evaluării situației sale, a identificării altor alternative la instituționalizarea fiicei sale. Ea a fost consiliată și evaluată social și psihologic, reușind să-și modifice împrejurările care au dus la instituirea măsurii de protecție. Femeia s-a căsătorit între timp, are o locuință proprie și are surse de venit permanente”, ne-a spus purtătoarea de cuvânt a Direcției.
În aceste condiții, înscrisurile depuse la dosar au arătat că mama îi poate asigura fetiței un climat familial stabil, în vederea unei bune dezvoltări fizice și psiho-afective, și astfel instanța judecătorească a dispus reintegrarea minorei în familia mamei.
Abandonat în spital, dat în grija statului și, apoi, câștigat de mamă
Sunt și situații în care personalul medical cere ajutorul DGASPC Suceava pentru a salva bebelușii abandonați în spital de cele care le-au dat viață sau ale căror mame minore nu sunt în stare să aibă grijă de prunci. S-a întâmplat și la Secția Neonatologie din cadrul Spitalului Municipal Fălticeni. Personalul de aici a cerut instituirea unei măsuri de protecție pentru un nou-născut, un băiețel a cărui mamă minoră, în vârstă de 16 ani, a spus că nu poate să aibă grijă de copil. Lui Mădălin, pentru că așa îl cheamă pe micuț, i s-a instituit plasamentul în regim de urgență la un asistent maternal profesionist, timp în care i s-au caută rudele până la gradul IV inclusiv, care ar dori să se ocupe de el.
Maria Păvăloaia, șef serviciu – Serviciul Asistență Maternală, ne-a spus că „din evaluările sociale s-a aflat că minorul provenea dintr-o relație întâmplătoare a mamei, aceasta ascunzând sarcina față de părinții săi, singurele persoane care știau situația ei fiind bunica maternă și o verișoară. Dorind să-și continue studiile, mama a solicitat instituirea măsurii de protecție pentru copilul său. În perioada plasamentului, atât mama minorului, cât și bunica maternă au fost consiliate în vederea păstrării legăturii cu nou-născutul, au fost încurajate să petreacă timp în compania acestuia, la domiciliul asistentului maternal, astfel încât relația firească mamă-copil să nu sufere modificări sau perturbări”.
Aceste întâlniri între mamă și fiu au dat rezultate. S-au dezvoltat legături de atașament puternice, astfel că mama și-a descoperit resurse de a merge mai departe, de a finaliza studiile, de a-și întemeia propria familie, de a solicita sprijin din partea managerului de caz în demersul de reintegrare a copilului său în familia naturală. Tânăra mămică a depus în instanță documentele necesare recâștigării copilului, iar în final și-a dus pruncul acasă și a dovedit că poate să fie o mamă responsabilă.
Au nevoie de psiholog
Psihologul Monica Buzdugan, din cadrul Serviciului Asistență Maternală, atenționează că „separarea copilului de familia naturală este extrem de traumatizantă, dar dacă se identifică toate motivele separării cu siguranță vom putea pregăti reîntoarcerea lui în sânul acesteia. Valorizarea familiei, ca mediu prioritar de îngrijire și educare a copilului, este un deziderat important pentru specialiștii din cadrul DGASPC Suceava. Aceștia consiliază atât părinții în depășirea situației de criză, care a determinat instituirea măsurii de protecție specială pentru copil, în identificarea și dezvoltarea abilităților și competențelor parentale, cât și copiii în depășirea traumelor cauzate de separarea de familie, în reconcilierea cu familia și acceptarea trecutului, în stabilirea unor relații de atașament sigur”.
Reintegrarea copilului în familia naturală sădește copilului sentimentul de apartenență și odată cu el fundamentează siguranța care îi va fi utilă când vine vremea să „înfrunte lumea”, a mai completat psihologul Monica Buzdugan. Numărul copiilor reintegrați în familia naturală este în creștere, comparativ cu ultimii doi ani. Din statisticile Protecției Copilului Suceava rezultă că anul trecut au avut loc 108 reintegrări în familie, în 2013 au fost 90, în 2012 au fost 95, în 2011 au fost 115 cazuri, în timp ce în 2010 s-au înregistrat doar 75 de cazuri în care copiii au revenit în familia naturală.
„Aprecierea interesului superior al copilului se va face de judecător”
Șefa Serviciului juridic din cadrul DGASPC Suceava, Iuliana Precob, ne-a spus că, după ce copiii au ajuns din diferite motive în grija statului, pentru a reveni în familia naturală „este nevoie ca temeiurile care au impus luarea unei măsuri de protecție cu privire la un minor să se schimbe, respectiv să se îmbunătățească situația familială. În aceste condiții, aprecierea interesului superior al copilului se va face de judecător, după o analiză punctuală a situației copilului și familiei, astfel ca măsura reintegrării în familie să asigure minorului respectarea dreptului la sănătate, la educație, la o dezvoltare normală fizică, mentală și emoțională”.
