„Cel ce are poruncile Mele și le păzește, acela este care Mă iubește; iar cel ce Mă iubește pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu și-l voi iubi și Eu și Mă voi arăta lui. I-a zis Iuda, nu Iscarioteanul: Doamne, ce este că ai să Te arăți nouă, și nu lumii? Iisus a răspuns și i-a zis: Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi, și vom veni la el și vom face locaș la el. Cel ce nu Mă iubește nu păzește cuvintele Mele. Dar cuvântul pe care îl auziți nu este al Meu, ci al Tatălui care M-a trimis.” (Ioan 14, 21-24)
Poruncile Domnului Iisus Hristos, în fapt, sunt cuvintele Tatălui Ceresc. Cine iubește pe Domnul Hristos iubește implicit și pe Dumnezeu-Tatăl. Cine duce la împlinire poruncile Mântuitorului de fapt împlinește poruncile Sfintei Treimi. Poate unii se vor simți deranjați de faptul că trebuie să-și ghideze viața în funcție de învățăturile Mântuitorului. Însă toate cele poruncite de El sunt pentru buna rânduire a vieții noastre, pentru buna viețuire cu cei din jurul nostru, pentru viața de aici și pentru viața veșnică. Oare cere Domnul Hristos de la noi lucruri care depășesc puterile noastre? El ne îndeamnă să postim, să ne rugăm, să ne împărtășim, să fim morali și cu înțelegere pentru cei sărmani. Dacă mama sau tatăl nostru ne-ar cere să facem lucrurile de mai sus, oare nu ne-am strădui să le ducem la îndeplinire?
(Pr. Dumitru Păduraru, sursa: Ziarul Lumina)