Turiști în cea mai recentă stațiune din județ: Frumosu

De aproximativ două săptămâni, comuna Frumosu a devenit oficial stațiune turistică de interes local.

Noi, o echipă de la Monitorul de Suceava, am luat la pas comuna, pardon, stațiunea, cu camere video și aparat de fotografiat după noi, să aflăm ce anume îi va putea aduce pe turiști la Frumosu.

Muzeul Satului și „Nică de la Frumosu”

Am pornit de la primăria din localitate, în curtea căreia se află și Muzeul Satului, o casă tradițională din 1886, adusă acolo la inițiativa primarului, casă în care se află o grămadă de lucruri vechi, de valoare, adunate de prin gospodăriile localnicilor. E interesant să afli povestea fiecărui obiect de muzeu din acea casă, de la melițoi, la cofa de lapte, valiza de lemn cu care se mergea în armată, covata, lada de zestre sau landoul de prin ’65, pe care și-l permiteau doar cei mai înstăriți din acele vremuri.

Fiecare obiect din casa muzeu îți spune direct despre viața de la țară de pe vremea bunicilor și a străbunicilor noștri.  

Maria Nedelcu e inspector în cadrul Primăriei Frumosu și responsabilă și cu turismul în zonă și deja vede casa muzeu plină de turiști: “Ne-am gândit să organizăm activități pentru ei, îndeosebi pentru cei mai tineri, în care să-i învățăm să coase, să împletească... o să avem și război de țesut... Un fel de șezătoare pentru turiști“.

Într-o laterală a muzeului, se vede de la drum un manechin, o păpușă dacă vreți, care arată ca un copil, îmbrăcat cu haine populare, o flanea de lână și o cușmă de miel… “Să-i țină de cald! E Nică de la Frumosu, care învârte la o moară de apă”, ne explică Maria Nedelcu.  

Împreună cu ea și cu viceprimarul c̶o̶m̶u̶n̶e̶i̶ ̶ stațiunii, Alexandru Gabriel Niga, plecăm prin localitate, să contabilizăm potențialul turistic al localității. Prima oprire este chiar la unul dintre cei trei fierari din localitate.

Pe ulițe, din casă-n casă

Vasile Bădeliță e fierar de când se știe. Din tată-n fiu. “Fac porți, garduri, potcovesc, repar pluguri... de toate”, spune bărbatul în a cărui fierărie mai vin periodic turiști aduși de un ghid de prin zona Câmpulungului. Clienții s-au împuținat în ultimii ani, astfel că și volumul de muncă s-a mai redus.

Următoarea oprire e la casa unei femei din Frumosu, Marinela Rotundu. Ce găsim aici?, o întreb pe dna Marinela. “De toate!”, răspunde femeia.

Încă din hol, dăm cu ochii peste păpuși îmbrăcate în costume populare în tot felul de ipostaze: la încondeiat ouă, la războiul de țesut ori la torsul lânii, ferme de animale în miniatură, fel de fel de case în miniatură, obiecte de decor interior, de exemplu coșuri din conuri de brad... Chiar că de toate! Și toate făcute de mâna ei. “De mic copil am această pasiune. Eu dacă seara vreau să fac ceva, noaptea mă gândesc și a doua zi mă apuc de treabă”, e hotărâtă dna Marinela. Toată casa e plină de astfel de miniaturi, că trebuie să te miști cu atenție să nu care cumva să răstorni ceva.

Marinela Rotundu a făcut chiar și biserica din Frumosu în miniatură. “Uite, are și icoane pe interior”, îmi arată pe un gemuleț. A făcut și Mănăstirea Putna din chibrituri, dar a dat-o chiar cu câteva zile înainte să ajungem noi la ea în casă. Femeia face și cămăși populare, are grijă și de gospodărie, și de animale, se ocupă și de agricultură, de te miri, zău, când reușește să le facă pe toate.   

Pasiunea Lucreției

Cu multă migală lucrează și Lucreția Bolkisik. După ani de zile petrecuți în Turcia, Lucreția s-a întors acasă, la Frumosu, unde și-a ridicat o casă frumoasă și și-a descoperit o pasiune care-i dă de lucru toată ziua: origami.

Din hârtie și alte materiale reciclabile, Lucreția face obiecte artizanale, de decor interior, de la vaze cu flori, coșuri, lebede... Multe dintre creațiile sale sunt expuse de altfel în căsuțele din lemn (atelierele meșteșugărești) din curtea primăriei din Frumosu, de unde pot fi și cumpărate, toate produsele având prețul scris pe ele și precizarea pentru cumpărătorul interesat: “Lăsați banii în cutia alăturată!”

Cămeșile populare și ștergarele făcute la stative

Într-o altă casă, Georgeta Niga face la stative (războiul de țesut) un prosop în cinci ițe. Fata cea mare se căsătorește în curând, iar ea pregătește ștergarele pentru nași, așa cum e tradiția. Prosopul lung de aproape doi metri, poate chiar și mai bine, e aproape gata și a durat o zi întreagă. “Nu mai bine le cumpărați?”, o întreb. “Nu, că mai mult îmi plac cele făcute de mine, așa cum e tradiția. De acasă de la părinți, am țesut, aici am venit, soacră-mea o țesut și am dus tradiția mai departe”, răspunde Georgeta Niga. Tradiția se cam oprește la dna Georgeta, pentru că nici fetele și nici băiatul plecat în Anglia “nu se bagă după stative”.

Dacă ar veni turiști să vadă cum se fac ștergare, carpete, poclăzi, cum se mai păstrează încă vie tradiția lucrului la țesutul de război, dna Georgeta dă asigurări: “Ușa casei e deschisă!”

O vecină, Mărioara Niga, ne arată și ea cămeșile populare pe care le-a cusut. Are un dulap plin, numai bun de probat pentru eventualii turiștii. “La camașa asta de damă am lucrat peste două luni”, spune femeia mărturisind că prețurile variază de la 1.000 la 1.400 de lei.

Piscină, ciubăr, saună și sală de fitness, la Frumosu

La Frumosu, sunt în jur de 10 pensiuni și case de vacanță, cu peste 150 de locuri de cazare.

Am oprit chiar la pensiunea de la intrarea în localitate, Perla Brazilor, prima pensiune din Frumosu, dotată și cu SPA.

Nu mai puțin de 15 camere, restaurant propriu, terasă de vară, sală de agrement, piscină, ciubăr, saună și sală de fitness. Sper că am reușit să îmi amintesc tot ce am văzut în turul făcut alături de Ioana Ciocan, gazda de la Perla Brazilor.

“De regulă, cei mai mulți turiști în această perioadă sunt din zonă: Bacău, Iași, Botoșani, Suceava, dar vara vin din toată țara. Am avut și din străinătate…”, explică proprietara pensiunii, mărturisindu-ne că cine îi calcă pragul revine sigur și a doua oară.

“Suntem de la Bacău, am venit aici la Frumosu pentru că am găsit niște gazde foarte ospitaliere, îmi place foarte mult felul în care turistul este tratat în acest loc. Vrem să vizităm, să ne simțim bine și să ne relaxăm”, ne-a declarat Cătălin Hazaparu, unul dintre turiștii pe care i-am găsit la Perla Brazilor.

“Recomand Frumosu, pentru că este o zonă foarte frumoasă, gazdele sunt foarte primitoare, mâncarea tradițională... Putem vizita mănăstirile din zonă, putem face drumeții pe munte... nu, sigur nu o să ne plictisim”, povestea o altă turistă, Violeta Urban, care a venit la Frumosu alături de fetele ei. 

Brânzeturi bio

Rulada de cașcaval de casă cu nucă este cel mai solicitat produs de la familia Solcan-Niga, care are o mini fabrică de brânzeturi, LACTeli. Totul 100% bio, din laptele produs de vacile lor. O afacere de familie, în care Elisabeta și soacra ei fac tot felul de produse după rețete vechi: cașcaval, brânză telemea, caș, urdă, unt, brânză de vaci, smântână… “Fără conservanți, cu laptele procesat în gospodăria proprie”, spune Elisabeta, precizând că au clienți și din alte județe care comandă brânzeturile produse la Frumosu.

“Am spus, hai să fac ceva ce nu are nimeni în zonă”

Nicu Buga s-a întors după 13 ani din Italia, acasă, la Frumosu, și și-a făcut o mini-fermă de păsări. “Am spus, hai să fac ceva ce nu are nimeni în zonă”, spune Nicu, care crește rațe, găini, gâște, curci și comercializează ouă și pui/boboci, având și incubatoare speciale în acest sens.

“Dacă vii ca turist la mine ce pot să-ți ofer? Ouă! Fiind zonă turistică, trebuie să oferi ceva. Eu ceva, vecinul altceva și tot așa...”, punctează Nicu, precizând că are și ouă cu coajă verde, cu un conținut mai scăzut de colesterol.

Mini-satul de vacanță al lui Gabriel

Și Gabriel s-a întors pe meleagurile natale după ani buni petrecuți în Spania și acum muncește de zor să deschidă un mini-sat de vacanță în satul său, Dragoșa. Într-un loc de basm, înconjurat de dealuri împădurite, pe un teren moștenit de la bunici, Gabriel are deja construită o casă în stil tradițional și se apucă de acum și de-a doua căsuță, planul său cuprinzând și o păstrăvărie cu trei iazuri în aceeași curte, un foișor, dar și o livadă cu aproape tot ce are nevoie turistul care vine în zonă. “Să nu cumpere nimic din magazin, totul să fie de aici”, spune Gabriel.

Stâna, nea Petrea și “cocârtița”

De la viitorul sat de vacanță pe care-l ridică tânărul întors din Spania mai mergi aproximativ jumătate de kilometru, pe jos, și ajungi la stâna lui Petrea Huțuleac, un cioban autentic bucovinean care ne-a convins să revenim la Frumosu.

Pe dealul său nu a ajuns încă vestea că Frumosu e stațiune turistică, dar nea Petrea e pregătit pentru turiști: “Îi aștept la un miel la ceaun, cu condimente, cu toate minunile”. Și brânză, și pastramă... Și specialitatea casei: “cocârtiță”. Dacă vreți să aflați ce-i aia și să vedeți și baltagul personalizat al baciului Petrea Huțuleac, atunci neapărat trebuie să vedeți și reportajul video cu imaginile filmate la stâna din Dragoșa.

“Dezvoltarea turismului va fi o prioritate pentru Frumosu”

Comuna Frumosu a fost pentru cei mai mulți dintre turiștii care au poposit pe aici o localitate de tranzit, fiind cumva la mijlocul distanțelor dintre principalele obiective turistice din județ, fie ele la Câmpulung, Gura Humorului, Moldovița (mănăstirea și mocănița) sau chiar spre Palma, la tiroliană.

Acum, însă, odată cu noua clasificare, de stațiune turistică de interes local, autoritățile sunt hotărâte să dezvolte acest segment și să demareze noi proiecte.

Peisajele din zonă, oamenii cu pasiunile lor, meșteșugurile, tradițiile încă vii vor trebui să constituie ingredientele rețetei care să aducă pe viitor și mai mulți turiști la Frumosu.

“Dezvoltarea turismului va fi o prioritate pentru Frumosu”, e optimist viceprimarul Niga.

Video: Ticu Dolenschi, Radu Lupașcu, Paul Ciurari

Foto: Ștefan Macedon Gheorghiță