Miruna, viitorul cadet de la West Point, și liceul în care se dă trezirea la ora 6

Ora 6 dimineața. Aproximativ 470 de elevi ies în curtea interioară a liceului la înviorare. Nu e opțional! Până la ora 8.00, când încep cursurile, paturile trebuie să fie făcute, curățenie în camere și pe sectorul pe care fiecare îl are în grijă, iar uniforma aranjată la dungă și încălțămintea impecabilă.

Clasele sunt plutoane, iar fiecare an de studiu formează o companie. Elevii de-a X-a sunt o companie, cei de-a XI-a alta și tot așa.

Suntem la Colegiul Militar “Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, iar dacă nu faci stânga împrejur de la primele rânduri permite-mi să-ți raportez (să fim în tonul reportajului!) ce voi scrie în continuare: o să îți spun povestea Mirunei, singura elevă a acestei instituții de învățământ admisă la cea mai prestigioasă academie militară din Statele Unite ale Americii.

Printre rânduri, o să facem și un tur virtual al colegiului militar cu 81 de promoții până acum și peste 12.000 de absolvenți. Dintre aceștia, peste 250 au atins cel mai mare grad în Armata Română, cel de general.

Am avut cu noi și două camere video cu care am filmat atât interviul cu Miruna, viitorul cadet de la West Point, cât și turul nostru prin colegiul militar, iar reportajul îl găsești mai jos (pentru cei care citesc acest material pe site-ul Monitorului) sau, pentru cititorii de pe print, pe canalul de YouTube / #cevaltceva.

“Atunci le-am spus părinților: Vreau să fiu în armată!” 

Georgiana Lupu este purtătorul de cuvânt al Colegiului Militar “Ștefan cel Mare” și ne-a fost ghid în cele aproximativ două ore și jumătate petrecute în incinta liceului, clasificat ca unitate militară. Singura unitate militară fără garduri.

În spatele uniformelor sunt adolescenți ca toți ceilalți, cu pasiuni și visuri.    

De regulă, tinerii care se decid să îmbrace uniforma și să urmeze o carieră militară au câte cel puțin un părinte ori o altă rudă în Armată. Modelul inspirațional, să spunem așa. Există însă și excepții. Miruna Duracu, de exemplu. Nimeni din familia ei nu e cadru militar.

“Cred că aveam în jur de 6 ani când am văzut la televizor parada militară de Ziua Națională a României și am rămas impresionată atât de tare încât pe loc le-am spus părinților: Gata, când voi fi mare, vreau să fiu în armată! Și așa a început totul”, își începe povestea Miruna.

Face parte din rândul elevilor gradați, fiind plutonier major.

Își amintește că în prima zi la colegiu militar a fost copleșită de program, de reguli. Sentimentul pe care l-a avut când a îmbrăcat uniforma militară (cât și-a mai imaginat momentul ăsta!) a fost de nedescris, spune Miruna. Greutățile unui adolescent care pleacă de acasă, de la Vaslui, și ajunge la singura unitate militară din țară, fără garduri, dar cu pază la intrare!, unde trezirea se dă, așa cum spuneam, la 6.00,au trecut mai ușor cu sprijinul colegilor. În compania Mirunei, adică anul ei de studiu, sunt 57 de fete și 63 de băieți.

“Am conturi pe Facebook și pe Instagram, dar nu prea am timp să stau pe ele”

Care sunt primele reguli pe care le-ai învățat aici? N-ai voie să faci asta, n-ai voia să faci ailaltă...

- Primele reguli nu au fost cu “nu ai voie”, ci cu “trebuie neapărat să faci”... În primul rând respectul față de cadrele militare, cum să saluți, cum trebuie să porți uniforma, tot timpul în ordine, ghetele în ordine, curățenie în camere, patul întins perfect și reguli de genul acesta. Eu stau în cameră cu toate fetele de la mine din clasă... 11 fete.

Cum e o zi normală aici la Colegiul Militar “Ștefan cel Mare”?

- Începem cu deșteptarea, la 5.50 pentru elevii gradați, la 6.00 pentru ceilalți elevi. După care ieșim în curte, la înviorare, de la 6.05 până la 6.25, alergare, flotări, genuflexiuni... sport, după care program de dimineață, apoi mergem pe sectoare, fiecare pe sectorul lui, în funcție de ce ai primit, cameră, hol... mergi pe sector și faci curat, dai cu mătura, dai cu mopul.

Păi, practic, să fii elev gradat e ca o pedeapsă, nu? Te trezești și mai dimineața, dai și cu mopul...

- Nu, elevii gradați nu au sector. Ei verifică sectoarele celorlalți elevi...

Revenim la programul de zi cu zi. După sectoare...

- Avem raportul de dimineață, comandantul de companie vine și face prezența și, eventual, anunță noutățile pe ziua respectivă. Sau dacă avem noi probleme de raportat, după care intrăm la masă și apoi la orele de curs.

Orele la cât încep?

- La 8. Până la 14.10. E la fel ca la un liceu civil, profil mate-info, doar că avem ore în plus de pregătire militară.

După care, în oraș la film, nu?

- Nu (râde). După ore, avem din nou raportul companiei și apoi masa de prânz, după care timp liber, de la aproximativ ora 15.00 până la 16.30, și apoi studiu până la 18.30.

Tu ce faci în timpul liber?

- Dacă am test sau ceva de genul acesta, merg în clasă să învăț, dacă simt nevoia să mă odihnesc, mă odihnesc, dacă nu, fac sport...

Seara?

- Seara se face un careu cu toți anii de studiu, toți elevii, și fiecare șef de clasă se duce la responsabilul de an, se numește plutonier, se dă raportul, dacă sunt sau nu absenți... de la cel mai mic la cel mai mare.

Există oră la care să dă stingerea?

- Da, stingerea în timpul săptămânii e la ora 22.00, după care în weekend, sâmbăta este la 23.00 și duminica la 22.30.

Ai Facebook, Instagram?

- Da, dar nu am timp să stau prea mult pe ele. Intru o dată sau de cel mult două ori pe zi. :)

În ce a constat admiterea la West Point

Nu e tocmai ușor să renunți la „libertatea de acasă”, însă, spune Miruna acum, aproape de finalul colegiului, “sunt absolut sigură că au meritat toate aceste <sacrificii>”.

Tânăra care ieri a împlinit 18 ani (La mulți ani, Miruna! ) are o carieră militară în față și oportunitatea de a studia la una dintre cele mai prestigioase academii militare din lume, West Point.

Visul de a ajunge să studieze la West Point i-a fost inspirat în anul II de studiu de un coleg dintr-un an mai mare care a fost admis la aceeași academie militară, la Forțele Aeriene, și “atunci mi-am pus întrebarea ce ar fi să încerc și eu”.

Examenul de admitere s-a desfășurat în mai multe etape și a constatat într-o probă medicală, una sportivă (flotări, tracțiuni, abdomene, alergare pe distanță scurtă și alegare de rezistență), un interviu, dar și “examenele mari”, AST-ul, așa-zisul “Bac american”, și Toefl, testul prin care se verifică abilitatea candidaților de a utiliza limba engleză așa cum se folosește în context academic, în colegii și universități în care predarea este în această limbă.

A fost un singur loc disponibil, iar acel loc a fost al Mirunei!

În această vară, plutonierul major Duracu va pleca spre SUA și se va forma ca ofițer la prestigioasa academie militară americană. Se va întoarce în Armata Română și va fi unul dintre ofițerii ei de bază. Și cine știe, într-o bună zi, poate va completa lista generalilor de pe panoul de onoare al Colegiului Militar “Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.  

“Micul orășel” al elevilor și profesorilor în uniforme

Nu am plecat de la colegiul militar din Câmpulung Moldovenesc înainte să facem un tur, nu complet, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, însă suficient să fim fascinați de “micuțul orășel” al elevilor și cadrelor didactice în uniformă militară, așa cum frumos îl descrie Georgiana Lupu, purtătorul de cuvânt al instituției.

Biblioteca colegiului conține peste 74.000 de exemplare, iar spațioasa sală de lectură se umple în fiecare după-amiază din timpul săptămânii. Elevii pot învăța și în sălile de curs sau împrumuta cărți și în camere sau chiar acasă, pe perioada vacanțelor.

Există și o capelă, deschisă tot timpul, în care au loc slujbe oficiate de către un preot militar, preot care predă și orele de religie. La slujba de Înviere, de exemplu, pot participa și localnici. “E destul de aglomerat aici înainte de teze”, glumește Georgiana, continuând: “Foști elevi ai colegiului mi-au povestit că în locul capelei era înainte laboratorul de chimie și multe rugăciuni se mai spuneau pentru note mai bune”.

Colegiul are și un medic de familie și nu mai puțin de 8 asistenți medicali, dar și un medic dentist și chiar o ambulanță proprie.

Sala de festivități e impresionantă de-a dreptul. Cu o lojă mare și alte câteva mici, de câteva locuri fiecare, sala are un farmec aparte, având și o acustică foarte bună.

Afară, în curtea interioară a colegiului, o grupă de elevi de clasa a X-a repetă pasul de defilare sub coordonarea comandantului de companie.

Georgiana ne arată un corp de clădire care va fi noul cămin al elevilor, cu camere de 2-3 paturi, urmând treptat să fie înlocuite clasicele dormitoare cu toată clasa-n ele.

Tot în curtea interioară se arborează drapelul și se cântă imnul României în fiecare dimineață.

De cealaltă parte a clădirii, în parcul din fața colegiului se află un elicopter, un TAB și un tanc, toate scoase din uz, însă contribuind din plin la imaginea unei unități militare în care singurele lupte se dau pentru medii și locurile de admitere în academiile militare. Din țară, dar și din străinătate.