Alin Ușeriu: Bucovina e de departe Elveția României!

Am ajuns la Tășuleasa Social,  locul unde a luat naștere grandiosul proiect Via Transilvanica și ne-am întâlnit chiar cu inițiatorul “drumului care unește”, Alin Uhlmann Ușeriu.

Planul nostru era inițial cu totul altul: să parcugem și porțiunea de traseu Via Transilvanica de la Poiana Negrii la Grădinița (limita de județ cu Bistrița-Năsăud), iar atunci am fi bifat nu mai puțin de 136 de kilometri de mers pe jos, tot traseul de pe raza județului Suceava.

Din nefericire planul nostru a picat. Din fericire, îl vom face la primăvară și, din și mai mare fericire, dacă se poate spune așa, am ajuns la poalele muntelui Tășuleasa (la Piatra Fântânele, în Pasul Tihuța, acolo unde se află asociația cu același nume, înființată în urmă cu 20 de ani.

Omul care și-a făcut o bucată de țară așa cum și-a dorit…

Alin Ușeriu este președintele asociației și până acum două decenii a locuit în Germania, unde avea o viață liniștită, lipsită de griji. S-a întors acasă, în România, pentru că, spune el, aici se simte cu adevărat fericit și pentru a-și face o bucată de țară așa cum și-a dorit. Așa cum îmi doresc și eu… așa cum, cu siguranță, îți dorești și tu.

Tășuleasa Social este un ONG de mediu, cunoscut mai ales pentru acțiunile de împădurire pe care le desfășoară cu voluntari, toamna și primăvara, dar și pentru multe alte proiecte cu caracter social, educațional, cultural. Hai să-ți dau câteva exemple: Camionul de Crăciun, Maratonul Via Maria Theresia, Școala de Mers pe Munte, Ziua Voluntarilor sau Pădurea Pedagogică.

Prezentarea asociației a început de unde altundeva decât de la, să-i spunem așa, fabrica de borne, despre care v-am tot povestit în materialele anterioare. Aici pietrele de andezit sunt transformate de sculptori în borne unicat, amplasate la fiecare kilometru al traseului care străbate România, de la Putna la Dunăre.

Aici, la Tășuleasa Social s-au făcut și cele peste 130 de borne Via Transilvanica, amplasate pe raza județului Suceava. Imaginează-ți că pe traseu sunt montate în prezent aproximativ 800 de borne din cele circa 1.400 câte se prefigureză că vor fi la final.

În prima noastră drumeție vă spuneam că Via Transilvanica are în jur de 1.000 de kilometri. Era în urmă cu câteva luni… Între timp, configurarea traseului care străbate 10 județe a mărit lungimea lui cu încă aproximativ 400 de kilometri.

„Un turist care a făcut Bucovina pe jos va avea toată viața lui de povestit”

Drumul care unește, cum este denumit grandiosul proiect, scoate la lumină o altă Românie, o altă Bucovină, ne spune Alin Ușeriu. Și… cam așa e. Niciodată nu mi-a plăcut mai mult Bucovina, decât acum după ce am străbătut-o la pas.

Or pentru mulți turiști, Bucovina e mult mai mult decât cred ei că au văzut în vizita pe aceste meleaguri.

“Ei mergeau punctual la o mănăstire, stăteau o jumătate de zi acolo, eventual o noapte, a doua mai mergeau la o altă mănăstire... nu apare în capul lor decât partea aia, religios-spirituală. Pe când noi dăm o dimensiune cu totul alta la toată povestea asta de Bucovina. O iei la pas, stai de vorbă cu oamenii, o vezi <slow> cum ar veni, faci parte dintr-un proiect care are șansă să devină un proiect de relevanță mondială... cu ajutorul oamenilor de pe traseu. Omul pe care noi îl trimitem pe drumul acesta, când ajunge seara la cazare nu are nevoie de plasmă, nu are nevoie de paintball, nu are nevoie de ATV, nu are nevoie de entertainment (n.r. - divertisment). Are nevoie de o mâncare bună, de socializare și, a doua zi dimineață, la 8.00 cel târziu, a plecat mai departe la drum. Ce educație turistică mai bună poate să existe, decât un drum de lungă distanță care să fie făcut de mii de oameni?”, declară Alin Ușeriu.

Aproximativ1500 de oameni pe Via Transilvanica Bucovina anul acesta

Președintele Tășuleasa Social arată că în momentul în care de la Putna vor pleca zilnic zeci de oameni pe Via Transilvanica pentru județul Suceava va fi un beneficiu major. 

“Noi estimăm că au fost 1500 de oameni pe Via Transilvanica Bucovina anul acesta. Este clar că vom avea 20-30 de turiști zilnic pe el în viitorul foarte apropiat. Un turist care a făcut Bucovina pe jos va avea toată viața lui de povestit, decât unul care se dă jos din autocar, vizitează o mănăstire, o atracție turistică, se suie în autocar și pleacă”, continuă Alin.

“Exact ăsta este turismul pe care trebuie să-l promovăm”

Omul care a creat Via Transilvanica arată că e foarte important să fie găsite mai multe spații de cazare pe traseu, mărturisindu-ne că lucrează în prezent, împreună cu voluntari din cadrul asociației și cu sprijinul lui Charlie Ottley, realizatorul filmelor documentare Wild Carpathia și ambasador al Via Transilvanica (a, și îndrăgostit iremediabil de România), la un ghid al micului întreprinzător, pentru a dezolta antreprenoriatul în turism pe „drumul care unește”.

“Să mergem din casă în casă și să le explicăm. Lumea nu depinde neaparat de hoteluri și pensiuni. Sunt foarte bune și ele, dar orice gospodărie are posibilitățile legale să facă un punct gastronomic local, să pună la dispoziție o cameră, două, trei… exact ăsta estre turismul pe care trebuie să-l promovăm, de unde toată lumea să profite la modul simplu. Când îți vine turistul de exemplu la pensiune, la hotel, are anumite așteptări: mâncare a la carte, vrea divertisment, îți ajunge la 12 și îți iese în ziua următoare la 12, seara se plictisește, cu siguranță va reclama faptul că o cântat cocoșul și au lătrat câinii... Or, toate lucrurile astea la Via Transilvanica nu există. Omul îți vine seara și dimineața a plecat. Are nevoie de o mâncare, orice om din Bucovina știe să gătească mai bine decât orice chef, îi dai eventual o serie de facilități de care el are nevoie: să spele un rând de haine, să poată a doua zi să fie cu ele uscate... Ai un turist care dimineață la 8 a plecat, nu are nevoie de mare lucru”, explică Alin Ușeriu.

Bucovina, destinație mondială

Nu te mai saturi să îl asculți pe Alin vorbind despre Bucovina. Împreună cu fratele său, ultramaratonistul Tibi Ușeriu, au luat-o la pas de mai multe ori până au finalizat traseul Via Transilvanica pe raza județului Suceava.

“Nici nu ne-am imaginat că e așa frumoasă, spune Alin. De departe e Elveția României, numai că ea trebuie pusă într-un context, ea nu trebuie să rămână destinație insulară, ea trebuie să fie o destinație mondială, unită cu tot ce înseamnă cultură, tradiție... O să fie foarte puțini oameni care o să ia avionul din Tokio, de exemplu, și să vină să facă Bucovina, dar o să fie mulți oameni care vor veni din Tokio să meargă pe Via Transilvanica și vor începe din Bucovina”.

“Sute de kilometri, de cărări, de plaiuri, alea care existau dintotdeauna, au intrat sub roțile Taf-urilor”

Mărturisește însă cu regret că a trăit și dezamăgiri legate de acest proiect, cauzate de lipsa de implicare a unor autorități locale, dar și din cauza exploatărilor forestiere care par scăpate de sub control:

“Eu am plecat de la Tășuleasa de mai multe ori până la Putna ca să putem face traseul acesta. Și eu mă consideram unul dintre aceia care cunoșteam Bucovina. Și mai ales în ultimii ani de când am început noi să facem treaba asta, m-am rătăcit de numa-numa. Și exact din cauză că sute de kilometri, de cărări, de plaiuri, alea care existau dintotdeauna, au intrat sub roțile TAF-urilor. Pe noi nu ne interesează ca lumea să nu mai taie copaci în România, în Bucovina. Putem unii să tăiem copaci și să trăim pentru că sunt locuri de muncă, dar lemnul se extrage de acolo de unde patrimoniul natural nu este stricat. N-are rost să strici un traseu turistic cu TAF-ul, făcut cu osteneală enorm de mare. Se strică un traseu turistic pentru o amărâtă de exploare, pentru un pumn de bani... Nu mai vezi un copac matur decât iarăși într-o 100 de ani. Merită să așteptăm atâta, eu nu am timp, voi aveți?”.

„Asta trebuie să facă sucevenii!”

Alin Ușeriu face o comparație cu El Camino (Camino de Santiago), cel mai cunoscut traseu de pelerinaj din Spania (mai mic decât Via Transilvanica), care atrage anual milioane de turiști de pe toate continentele.

“Drumul ăla al spaniolilor e un drum al spaniolilor. Toți merg pe el în primul rând. Asta trebuie să facem și noi… și oamenii din Suceava, ONG-urile, firmele din județ, autoritățile locale… să-l adopte, să-l curețe, să facă facilități, să investească… să nu taie copaci”.

Bucovina, mai spune Alin Ușeriu, poate să fie mult mai cunoscută prin Via Transilvanica și “ăsta e darul nostru pentru voi. Acum că veți ști ce să faceți cu el sau nu veți ști, asta e deja treaba voastră!”

P.S. Pe www.cevaltceva.ro sau pe canalul de YouTube/#cevaltceva găsești toate vlogurile (10 episoade) cu drumeția noastră pe Via Transilvanica – Bucovina.