Ponta susţine în continuare că acordul cu FMI este suspendat

"Atât timp cât actualul preşedinte va refuza să semneze documentele, evident, din păcate, acodul este suspendat", a afirmat Victor Ponta.

Ponta a mai spus că, urmare a refuzului lui Traian Băsescu de a semna Memorandumul cu FMI, instituţia financiară a anunţat anularea board-ului său din decembrie.

Întrebat când va fi convocat următorul board şi în baza cărui document se va face, Ponta a precizat: "Se face pe acest document, numai în măsura în care preşedintele îl va semna".

"Nu poate exista un alt document din moment ce noi votăm bugetul azi", a subliniat Ponta.

El a precizat că Guvernul nu va renegocia cu FMI.

"Noi am discutat foarte serios cu cei de la FMI şi Comisia Europeană. Am negociat două săptămâni, rezultatul este cel pe care îl ştiţi. De ce să renegociem?", a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a comentat scurt luni seară anunţul preşedintelui Traian Băsescu privind neaprobarea memorandumului cu FMI, declarând pentru MEDIAFAX că nu mai avem practic acord cu FMI şi CE.

Întrebat de MEDIAFAX cum comentează anunţul preşedintelui Băsescu, premierul a răspuns scurt: "Nu mai avem practic acord cu FMI şi CE".

În replică, purtătorul de cuvânt al preşedintelui a susţinut că Victor Ponta a făcut "o afirmaţie incorectă" din care rezultă că nu cunoaşte cum funcţionează acordul cu FMI, el spunând că acesta "este şi rămâne valabil".

"Prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, a făcut o afirmaţie incorectă din care rezultă că nu cunoaşte modul în care funcţionează acordul dintre România şi Fondul Monetar Internaţional. Pentru ca românii să fie corect informaţi trebuie spus că Acordul stand-by 2013 - 2015 este şi rămâne valabil. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a cerut doar renegocierea unei singure clauze din ultima scrisoare de intenţie. Trebuie ştiut că scrisoarea de intenţie reprezintă o evaluare de parcurs, realizată la fiecare trei luni, a modului în care Guvernul a îndeplinit condiţionalitățile din acord şi prin care statul român, atunci când este cazul, îşi asumă noi angajamente menite să ducă la îndeplinire principiile de bază prevăzute în acordul deja semnat", se arată în declaraţia lui Bogdan Oprea.

Acesta menţionează că preşedintele Traian Băsescu a cerut ca din noile angajamente asumate de Guvern în această ultimă scrisoare de intenţie să nu facă parte şi introducerea accizei de 7 eurocenţi la combustibili. "Această acciză ar duce la creşterea preţurilor şi ar afecta, în mod deosebit, populaţia săracă, întreprinderile mici şi mijlocii şi transportatorii, şi s-ar constitui, totodată, într-o frână pentru relansarea creşterii economice", se mai arată în declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al preşedintelui.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.

Discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, va fi amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.

Acordul este în vigoare, însă board-ul FMI nu va mai discuta pe 18 decembrie, aşa cum era programat, scrisoarea de intenţie şi memorandumul cu România, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Voinea a afirmat, la Realitatea TV, că o astfel de situaţie poate avea ca efect creşterea costurilor de împrumut ale statului.

Board-ul FMI se va reuni, cel mai probabil, în luna martie pentru a discuta pe tema acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât nu poate analiza scrisoarea de intenţie şi memorandumul fără semnătura preşedintelui ţării.

Consiliul Director al FMI a aprobat la finele lunii septembrie un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

Board-ul FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale precedentului acord. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.