Efortul bugetar suplimentar care ar trebui suportat de FNUASS ca urmare a includerii moleculelor noi pe lista de medicamente compensate variază între 217 milioane lei, în primul an de la compensare, şi 487 milioane lei, în al treilea an, respectiv între 2,3% şi 5,2% din bugetul Fondului.
Studiul "Impactul medicamentelor compensate în România 2008 - 2013", realizat de Local American Working Group (LAWG), a fost prezentat, marţi, în conferinţa "Mediafax Talks about Innovation in Healthcare", de către Radu Comşa, consultant LAWG.
"În România, lista medicamentelor compensate nu a mai fost actualizată din 2008. În prezent, aproximativ 170 de molecule şi indicaţii noi aşteaptă accesul pe lista medicamentelor compensate", a precizat Comşa.
El a explicat că efortul bugetar suplimentar ce ar trebui suportat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) ca urmare a includerii moleculelor noi pe lista de medicamente compensate variază între 217 milioane lei, în primul an de la compensare, şi 487 milioane lei, în al treilea an, respectiv între 2,3 la sută şi 5,2 la sută din bugetul FNUASS alocat medicamentelor în 2013.
Ponderile cele mai ridicate în costurile suplimentare sunt deţinute de cinci arii terapeutice principale: oncologie, boli infecţioase, pneumologie, cardiologie şi diabet zaharat.
Actualizarea listei de medicamente compensate cu moleculele/indicaţiile noi aflate pe lista de aşteptare ar putea genera, pe termen lung, beneficii economice de cinci ori mai mari decât costurile suportate de FNUASS, arată acelaşi studiu.
În cazul actualizării listei medicamentelor compensate, costurile nu sunt prohibitive, reprezentând până la 5% din actualele cheltuieli cu medicamentele ale FNUASS. Beneficiile pe termen mediu şi lung sunt, în schimb, importante. Astfel, prin creşterea accesului pacienţilor la medicamente inovatoare, în numai trei ani se vor câştiga aproximativ 75.000 ani de viaţă activi prin tratarea pacienţilor cu succes, prelungirea duratei vieţii celor cu boli cronice şi evitarea deceselor, relevă acelaşi studiu.
Ministrul Eugen Nicolăescu şi preşedintele CNAS Cristian Buşoi au discutat, marţi, împreună cu alţi reprezentanţi din domeniul Sǎnǎtǎţii, la conferinţa "Mediafax Talks about Innovation in HealthCare", despre inovaţia şi cercetarea în sistemul sanitar, cele mai noi medicamente şi tratamente pentru bolile şi afecţiunile neglijate până acum, medicina personalizată, investiţii făcute până acum de companiile farmaceutice şi ariile terapeutice care beneficiază de cele mai multe fonduri, importanţa prevenţiei şi modalităţi prin care pacienţii pot fi mai bine informaţi, inovaţia în tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului şi hepatitei.
Conform OMS, în prezent există peste 30.000 de boli cunoscute şi doar pentru 25 la sută dintre acestea s-a descoperit un tratament eficient. Prin urmare, pentru restul de 75 la sută dintre afecţiunile cunoscute încă se caută un tratament, iar acest lucru se poate realiza doar prin continuarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea de noi molecule.
Conferinţa a fost organizată în Capitală de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).