Buşoi: Susţinem principiul de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuitate

"Susţinem principiul de actualizare a listei de compensare şi gratuitate în România şi am încredere că ceea ce se lucrează la Ministerul Sănătăţii, în prezent, respectă toate principiile anunţate de ministrul Sănătăţii", a spus Cristian Buşoi.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a precizat că în 2013 au fost obţinute mai multe lucruri importante, care trebuiesc urmărite şi păstrate în 2014.

Potrivit lui Cristian Buşoi, bugetul pentru anul viitor trebuie calculat astfel încât să poată angaja plăţi, iar România să nu mai ajungă în situaţia din 2009, 2010, 2011, atunci când existau restanţe foarte mari la plata facturilor către furnizorii de medicamente şi farmacii.

"Anul acesta am obţinut câteva lucruri importante, respectiv am închis arierate şi plăţile restante, iar în februarie 2014, pentru prima oară în România după foarte mulţi ani, facturile la farmacii se vor plăti în 60 plus 30 de zile, aşa cum ne cer directiva europeană şi legislaţia românească. Totodată, am găsit resurse pentru a mări numărul de pacienţi pe tratamentele oncologice de la 5.200 la 7.500 şi putem spune că în septembrie nu mai aveam niciun pacient pe listele de aşteptare, având în vedere criteriile de eligibilitate stabilite de legislaţie", a mai spus preşedintele CNAS, la conferinţa Mediafax Talks about Innovation in HealthCare.

Potrivit lui Cristian Buşoi, toate lucrurile obţinute în 2013 trebuie să fie "sustenabile şi pentru 2014", respectiv bugetul anului viitor trebuie gândit astfel încât odată cu autorizarea listei să nu se ajungă din nou la arierate.

Preşedintele CNAS a precizat că pentru anul 2014 sistemul de clawback trebuie menţinut în România, pentru că "altfel nu ne putem descurca din punct de vedere bugetar".

Buşoi a mai arătat că la autorizarea listei de medicamente compensate nu trebuie amestecate cele două discuţii privind, pe de o parte, reanalizarea întregii liste de medicamente şi, pe de altă parte, actualizarea acesteia.

"Nu are rost să amestecăm cele două discuţi de reanalizare a întregii liste cu actualizarea acesteia, pentru că atunci nu vom obţine nici una, nici alta şi vom deschide o controversă care nu se va termina. Primul pas este de actualizare a listei şi apoi reanalizăm întreaga listă, având în vedere faptul că România este singura ţară care tot adaugă medicamente pe această listă şi nu scoate nimic", a spus Cristian Buşoi.

Preşedintele CNAS a mai arătat că după actualizarea şi reanalizarea listei de medicamente, după implementarea cardului electronic de sănătate, după introducerea dosarului electronic al pacientului va fi posibilă eliminarea fraudei, a "zonei gri", dar şi eliminarea reţetelor care nu ajung la pacient, ci doar se plimbă în interiorul sistemului de sănătate.

"Şi abia atunci vor exista suficiente fonduri pentru ca, începând cu 2014, România să intre în normalitate şi poate, cel puţin o dată pe an, să existe această acţiune de actualizare a listei de medicamente pentru ca pacienţii din România să aibă acces la acele terapii care le vor îmbunătăţii starea de sănătate sau le-ar putea salva chiar viaţa", a precizat Cristian Buşoi.

Ministrul Eugen Nicolăescu şi preşedintele CNAS Cristian Buşoi discută, marţi, împreună cu reprezentanţi din domeniul Sǎnǎtǎţii, la conferinţa "Mediafax Talks about Innovation in HealthCare", despre inovaţia şi cercetarea în sistemul sanitar, cele mai noi medicamente şi tratamente pentru bolile şi afecţiunile neglijate până acum, medicina personalizată, investiţii făcute până acum de companiile farmaceutice şi ariile terapeutice care beneficiază de cele mai multe fonduri, importanţa prevenţiei şi modalităţi prin care pacienţii pot fi mai bine informaţi, inovaţia în tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului şi hepatitei.

Conform OMS, în prezent există peste 30.000 de boli cunoscute şi doar pentru 25 la sută dintre acestea s-a descoperit un tratament eficient. Prin urmare, pentru restul de 75 la sută dintre afecţiunile cunoscute încă se caută un tratament, iar acest lucru se poate realiza doar prin continuarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea de noi molecule.

Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).