Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPremierul Victor Ponta a declarat, luni, că întârzierea cu care Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare, provocată de faptul că preşedintele Traian Băsescu a contestat proiectul la Curtea Constituţională, costă, în total, 20 de milioane de lei, pe care statul trebuie să îi plătească în 2013.
"Şi la Senat şi la Cameră - ei au adoptat, săracii, la timp reglementările, dar le-a tot contestat domnul Băsescu şi PDL. Şi atunci au avut cheltuieli: ne costă vreo 20 de milioane de lei cu totul, Senat şi Cameră, contestaţiile lui Traian Băsescu la Curte. Ca să ştiţi cât ne costă în bani. Anul ăsta plătim 20 de milioane de lei pentru că domnul Traian Băsescu a contestat de două pri, sau de trei ori, că nici el nu mai ştie, a contesta la Curte, cum de altfel aţi văzut că contestă totul de două ori, de trei ori, cum a fost şi cu referendumul", a spus Ponta.
Şeful statului a trimis la CC, în 23 aprilie, o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.
Curtea Constituţională a decis, în iunie, că două articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituţionale.
Judecătorii Curţii au stabilit că sunt contrare prevederilor Constituţiei articolul I al legii aflate la promulgare, punctele 18 şi 19.
Primul dintre puncte prevede modificarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Potrivit modificărilor care fuseseră propuse, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului ar fi urmat să fie adresată de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuia să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.
Tot articolul 1, punctul 18, declarat neconstituţional, stabilea că preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Portrivit modificărilor declarate neconstituţionale, raportul Comisiei urma să facă referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate.
Magistraţii de la Curtea Constituţională au stabilit că este neconstituţional şi punctul 19 al articolului 1, prin care se introducea Articolului 24² în Legea 96/2006, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»".
Judecătorii CC au stabilit că aceste toate aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituţionale care arată că în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a adoptat, în iulie, în sesiune extraordinară, proiectul de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în iulie, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
