APMGR: Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale

APMGR, asociație ce reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenți pe piața românească, atrage atenția că eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populația cu venituri reduse și majoritatea pacienților cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industra farmaceutică cu capacități de producție în România, se arată într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX.

"Privim cu îngrijorare ultimele declarații ale reprezentanților CNAS și Ministerului Sănătății care iau în considerare limitarea accesului populației la medicamente cu preț accesibil. Într-o țară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 RON, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 RON, fie că este vorba de 50 RON, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat", a declarat președintele APMGR, Dragoș Damian, citat în comunicat.

O astfel de măsură va afecta în special pacienții cronici din România - pe cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare, digestive, de afecțiuni ale sistemului nervos sau de afecțiuni reumatice, susţine APMGR.

În opinia asociaţiei, impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populației ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripție medicală utilizate în România sunt medicamente cu preț redus, de până la 10 RON.

"În tratamentul afecţiunilor sistemului cardovascular, cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medicamente cu capacități de producție din România: 60% din totalul medicamentelor sub 10 RON sunt produse în România. Acești producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă și contribuie cu circa 1,5% la PIB", se mai arată în comunicat.

APMGR arată că nu poate fi de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazată exclusiv pe alocări bugetare, care ar afecta accesul majorității populației la tratament cu preț accesibil și distrugerea industriei farmaceutice locale și a producătorilor de medicamente generice.

Asociaţia reaminteşte că a propus Guvernului, în septembrie o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care să permită inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferențiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice și să asigure în continuare accesul populației la medicamente cu prețuri accesibile.

"Avem speranța că vom continua să lucrăm împreună cu Ministerul Sănătății pentru a pune în practică măsurile agreate în Protocolul încheiat la începutul anului, în beneficiul pacienților și al economiei românești", a mai spus preşedintele APMGR.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, a declarat, în septembrie, că ar trebui să existe o departajare între taxa de clawback pentru medicamentele originale şi pentru cele generice, odată cu introducerea noii liste de medicamente compensate.

Buşoi a adăugat că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, există un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile căruia participă şi un reprezentant al CNAS, dar deocamdată nu s-a ajuns la o concluzie.

Preşedintele CNAS este de părere că anul viitor, dacă nu şi în 2015, ar trebui să fie menţinută taxa clawback în România, neexistând altă soluţie bugetară.

Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anului viitor, anunţa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolăescu, după ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie şi 1 august.