Chuck Hagel, secretarul american al Apărării, a declarat cu ocazia Consiliului NATO-Rusia că instalarea elementelor antirachetă va continua, prin montarea, săptămâna viitoare, a unor echipamente în România, în contextul în care divergenţele între cele două părţi continuă.
Prezent la Bruxelles, Chuck Hagel a afirmat, potrivit AFP, că instalarea elementelor antibalistice NATO în Europa va continua, săptămâna viitoare urmând să fie montate radare şi alte echipamente la baza din România.
Şeful Pentagonului a făcut aceste declaraţii în contextul în care la Bruxelles se desfăşoară Consiliul NATO-Rusia la nivel ministerial, iar statele membre ale Alianţei şi Moscova au recunoscut că nu au reuşit să depăşească divergenţele profunde în dosarul sensibil al apărării antirachetă.
"Nu am reuşit să găsim o soluţie comună în acest dosar, iar preocupările ruse rămân, dar vom continua să discutăm", a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, la finalul primului Consiliu NATO-Rusia la nivel ministerial din ultimii doi ani.
"Părţile trebuie să continue să discute în mod franc şi direct pentru depăşirea divergenţelor. Nu este un secret că nu am găsit încă modalitatea de a colabora în domeniul apărării antirachetă", a admis secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Programul antirachetă al NATO, bazat pe tehnologie americană, este de mulţi ani principalul subiect de dispută între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia. NATO l-a prezentat ca fiind destinat protejării statelor europene de un eventual atac balistic iranian, dar Rusia îl percepe ca fiind o ameninţare la adresa securităţii sale.
"Înainte de a avea în vedere proiecte comune, am vrea să obţinem garanţii juridice că programul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei", a insistat Serghei Şoigu.
În pofida dosarului sistemului antirachetă, NATO şi Rusia "colaborează în prezent mai strâns ca niciodată". "Măsurile de combatere a terorismului sunt în centrul acestei cooperări", a dat asigurări Rasmussen.
Cu ocazia reuniunii, Chuck Hagel şi Serghei Shoigu au avut o întrevedere bilaterală, convenind să aibă discuţii constante prin videoconferinţă. "Scopul este să discutăm franc şi deschis pentru a anticipa problemele în loc să aşteptăm izbucnirea crizelor. Avem divergenţe şi vom avea în continuare", a explicat Hagel, referindu-se în primul rând la abordarea faţă de criza din Siria.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, s-a întâlnit, sâmbătă, în cursul vizitei oficiale în SUA, cu omologul american, Charles Timothy Hagel, cei doi discutând despre cooperarea bilaterală, securitatea internaţională, achiziţia de avioane F-16, instruirea piloţilor, precum şi despre baza antirachetă de la Deveselu. "Momentul principal al vizitei ministrului Apărării, Mircea Duşa, l-a constituit întâlnirea cu omologul american, Charles Timothy Hagel. Întâlnirea celor doi oficiali a debutat cu ceremonia de primire cu onoruri militare la Pentagon şi a continuat cu discuţii în plenul celor două delegaţii. Cu această ocazie, ministrul român a mulţumit SUA pentru sprijinul major acordat la nivelul cooperării bilaterale, relaţie pe care o apreciază ca fiind «una solidă, bazată pe încredere şi continuitate», aceleaşi aprecieri fiind formulate şi de omologul american", a comunicat MApN. Cei doi demnitari au abordat "aspecte privind situaţia de securitate internaţională, au avut un schimb de idei consistent privind modul de dezvoltare a capabilităţilor militare în cadrul NATO prin proiecte «Smart Defense», în condiţiile crizei economice mondiale şi ale unor alocări bugetare insuficiente pentru apărare, precum şi principalele aspecte ale parteneriatului strategic româno-american în domeniul apărării".
"Au fost dezvoltate teme legate de programul de înzestrare al Armatei României cu avioane multirol F-16 şi instruirea piloţilor, cooperarea în vederea retragerii trupelor şi materialelor din Afganistan şi a stadiului proiectului scutului antirachetă de la Deveselu. Referitor la ultimul subiect, ministrul Duşa a punctat faptul că România şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate la termenele stabilite şi va continua să ducă la bun sfârşit toate celelalte sarcini, pentru ca proiectul să fie definitivat.