Radu Dogaru susţine că cinci tablouri furate din Olanda sunt la un prieten al său

Dogaru a recunoscut în faţa instanţei Judecătoriei Sectorului 3 furtul celor şapte tablori, precum şi toate etapele parcurse, lăsând să se înţeleagă că terţe persoane ar fi plătit pentru acest furt. Judecătorul i-a cerut lui Radu Dogaru să îşi detalieze susţinerile, însă acesta a refuzat invocând mai multe motive, printre care siguranţa personală şi publicitatea şedinţei.

Radu Dogaru a mai arătat, la solicitarea avocatului său, că la momentul la care echipa mixtă de anchetă formată din procuror, judecător şi ofiţeri olandezi a venit în România, în cursul urmăririi penale, el ar fi încercat să negocieze eliberarea mamei sale, Olga Dogaru, în schimbul oferirii a cinci dintre cele şapte tablouri furate.

Întrebat cum putea să predea cele cinci tablouri în condiţiile în care el era în arest, Dogaru a spus că mama sa a oferit picturile unui cunoscut al său, Vladimir Vladimirenko. Dogaru a precizat că Vladimirenko este un bun prieten, care ar locui în prezent la Amsterdam, dar căruia îi cunoaşte doar adresa din Londra.

Dogaru a mai arătat că nu a dorit colaborarea cu autotorităţile judiciare române pentru că i-au arestat mama. El a susţinut că i-a trimis o scrisoare ambasadorului Olandei, căruia i-a solicitat să accepte ca autorităţile olandeze să îl ajute în returnarea unora dintre tablourile furate, dar că nu a primit niciun răspuns de la acesta.

"Paza la muzeu era ca şi inexistentă. Uşa era închisă, nu blocată, am intrat, practic, cu un patent. (...) Mama mea a înapoiat tablourile unei persoane pe care nu o cunoaşte. O cunosc eu. Se numeşte Vladimir Vladimirenko, un cetăţean ucrainean. Locuieşte în Amsterdam, dar îi ştiu doar adresa din Londra. (...) După furt am rămas în zonă o vreme pentru a vedea reacţia poliţiei. (....) Am avut o discuţie cu un procuror olandez şi am spus că dau tablourile, cinci dintre ele, dar ei au refuzat spunând că această ofertă nu o pot admite decât dacă sunt înapoiate toate cele şapte tablouri. I-am scris şi ambasadorului olandez, spunându-i că vreau să colaborez şi să ajut la găsirea tablourilor. Aveam posibilitatea efectivă de restituire a unor tablouri la momentul când am discutat cu olandezii. S-a spus că mama mea va fi pusă în libertate dacă dau picturile", a arătat Dogaru în faţa judecătorului.

Avocatul Cătălin Dancu a spus, după declaraţia din sală a clientului său, că acesta este un simplu executant al unei comenzi şi că nu s-ar fi ştiut niciodată valoarea reală a tablourilor la momentul furtului.

Dancu a mai spus că numele lui Vladimirenko nu a fost pomenit de către clientul său procurorilor români până la acest moment, acesta fiind practic un element de noutate în cauză. Avocatul a arătat că a mers la Londra pentru a discuta cu fratele lui Radu Dogaru, în încercarea de afla unde este Vladimirenko, pentru a recupera picturile.

Despre Vladimirenko, avocatul Cătălin Dancu a spus că este un bun prieten al lui Radu Dogaru şi că este boxer profesionist.

Audierile în dosarul privind furtul tablourilor continuă, judecătorul ascultând declaraţia lui Eugen Darie.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 3 i-a întrebat, la termenul de marţi, pe inculpaţii din dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşesc.

Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au spus că recunosc toate faptele pentru care au fost trimişi în judecată de procurori şi vor să fie judecaţi în baza acestora, cu aplicarea prevederilor articolului 320 indice 1 din Codul penal.

În aceste condiţii, instanţa îi audiază pe cei trei şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi din dosar.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată, potrivit articolului 320 indice 1.

În acest caz, inculpatul va beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Avocatul Cătălin Dancu a declarat pentru MEDIAFAX că după termenul de marţi din dosarul privind furtul tablourilor va lua legătura cu avocaţi olandezi pentru a introduce pe rolul unei instanţe o acţiune prin care să se dovedească faptul că Muzeul Kunsthal şi Primăria Rotterdam au dat dovadă de neglijenţă în ceea ce priveşte securizarea perimetrului muzeului şi mai ales a operelor de artă expuse în el.

Dancu a spus că acţiunea se va baza pe un raport al poliţiei olandeze făcut după furtul celor şapte tablouri şi care ar dovedi deficienţe în ceea ce priveşte sistemele de securitate ce trebuiau să asigure muzeul.

Avocatul a precizat că nu existau senzori în preajma operelor de artă, "nici măcar o bară sau un geam de protecţie ca să nu ajungi să pui mâna pe ele sau să ajungi să arunci cu cerneală în ele".

Dancu a mai spus că această acţiune are rolul de a produce o circumstanţă atenuantă în cazul acuzaţiilor aduse clientului său, în dosarul de la Judecătoria Sectorului 3.

La termenul din 10 septembrie, Cătălin Dancu afirma că cinci dintre tablourile furate au fost predate de Olga Dogaru unui bărbat. Dancu preciza că tablourile ar fi ajuns, imediat după arestarea lui Radu Dogaru, la o persoană "trimisă" de acesta, care nu şi-a declinat identitatea în faţa Olgăi Dogaru.

Dancu mai spunea, în legătură cu tablourile furate de la muzeul din Rotterdam, că cinci dintre acestea ar fi, în opinia lui, în Republica Moldova, iar celelalte două s-ar fi pierdut în Belgia.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Judecarea dosarului a început în 13 august, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocaţii celor acuzaţi de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Ulterior aceasta şi-a schimbat declaraţia, arătând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.