Educaţia sanitară trebuie introdusă în programa şcolară obligatorie, iar orele de educaţie fizică să se regăsescă în întreg învăţământul din România, de la grădiniţă, la universitate, acesta fiind primul pas în programul de prevenţie, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu
"Deja am deschis discuţiile cu Ministerul Educaţiei Naţionale în ceea ce s-ar numi introducerea educaţiei sanitare în şcoli. Când spunem introducerea educaţiei sanitare în şcoli, noi spunem mai mult decât s-au repezit unii politicieni să spună: ştiţi că şi acum putem să facem. Sigur că putem să facem, dar putem să facem opţional. Vrem să fie o disciplină obligatorie, astfel încât să ne atingem obiectivul. Cu cât lăsăm lucrurile mai voluntare, cu atât rezultatele vor fi mai mici sau mai îndepărtate. Cu cât le reglementăm mai bine, cu atât putem să le urmărim, să intervenim, să corectăm şi să ne aşteptăm la rezultate corecte, pozitive", a spus ministrul, cu ocazia Forumului European al Obezităţii.
Eugen Nicolăescu a adăugat că o altă măsură de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei o reprezintă creşterea numărului orelor de sport în învăţământ.
"Deja este o decizie politică luată în sensul de a se majora numărul de ore de educaţie fizică, de la primul an de studiu până la ultimul an din mediul universitar", a afirmat ministrul Sănătăţii.
Nicolăescu a vorbit şi despre Program naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care s-a desfăşurat în perioada 2007-2008 şi care a cuprins aproape toată populaţia României. "Spun aproape pentru că o parte din cetăţeni nu au vrut să se prezinte la un asemenea program. Şi ne gândim ca în viitor să introducem sancţiuni împotriva celor care nu vor să aibă grijă de sănătatea lor. Statul oferă toate posibilităţile, dar şi cetăţeanul trebuie să aibă responsabilitate, pentru că, până la urmă, trebuie şi el să înţeleagă că, aşa cum îşi poartă de grijă, aşa va trăi", a declarat ministrul.
Potrivit rezultatelor programului naţional derulat în 2007-2008, mai mult de jumătate din populaţia României, mai precis 54%, avea tendinţe de obezitate. Din acest procent, 12% erau elevi, iar circa 29%, tineri sub 35 de ani.
"Îngrijorătoare cifre şi, ca atare, politicile publice trebuie să plece de la radiografia pe care o întâlnim în cadrul societăţii. Indicele de masă corporală, cu cât este mai mare, cu atât determină riscul de îmbolnăvire, mai ales în domeniul bolilor cardiovasculare şi diabet. Mai ştim că persoanele supraponderale au un risc de deces de 1,5 ori mai mare decât persoanele care nu sunt supraponderale. Nu putem lăsa lucrurile la nivel numai de identificare, de fotografiere, de diagnosticare", a mai spus Nicolăescu.