Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", nemulţumiţi de declaraţia premierului Victor Ponta privind posibilitatea neindexării salariilor în 2014, ameninţă cu acţiuni de protest, din 1 noiembrie, care ar putea culmina cu blocarea anului şcolar.
Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" informează, într-un comunicat de presă remis vineri, că a luat act cu surprindere de declaraţiile primului ministru, care fac referire la posibilitatea neindexării salariilor în anul 2014.
"FSE «Spiru Haret» consideră că fără o majorare a veniturilor angajaţilor din învăţământ, începând cu 1 ianuarie 2014, sistemul va reacţiona prin ample acţiuni de protest", se arată în comunicat.
Preşedintele federaţiei, Marius Nistor afirmă că promisiunile făcute de actuala guvernare au creat o stare de aşteptare în educaţie şi consideră că Guvernul nu poate amâna acum orice negociere privind salarizarea personalului din şcoli.
"Pot să îl asigur pe domnul Ponta că nu vom accepta această situaţie şi vom reacţiona. Mai mult decât atât, ţin să îi amintesc premierului că a ajuns în această funcţie şi în urma votului dat de angajaţii din învăţământ, care au fost privaţi de aproape toate drepturile de fosta guvernare. Nu trebuie uitat că veniturile din învăţământ sunt cu circa 30 la sută mai mici decât erau în 2009, în condiţiile în care ceilalţi bugetari şi-au recuperat tăierile salariale", a declarat preşedintele FSE "Spiru Haret".
Potrivit sursei citate, în primă fază, sindicatele afiliate vor organiza, săptămâna viitoare, întâlniri cu parlamentarii, pe plan local, pentru a le expune problemele cu care se confruntă la ora actuală angajaţii din sistemul de învăţământ şi vor picheta sediile prefecturilor.
"În măsura în care aceste acţiuni nu vor avea efectul scontat, începând cu 1 noiembrie, FSE «Spiru Haret» va demara acţiuni de protest la nivel naţional, care pot culmina cu blocarea anului şcolar şi închiderea unităţilor de învăţământ. Aceste acţiuni vin după ce, de la începutul acestui an şcolar, FSE «Spiru Haret» a încercat, prin diferite mijloace, să determine actualul Guvern să-şi reconsidere poziţia faţă de sistemul educaţional", se mai arată în comunicat.
Printre revendicările sindicaliştilor se numără: modificarea legii educaţiei, alocarea a şase la sută din PIB pentru învăţământ, o lege specială pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, debirocratizarea actului educaţional, depolitizarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi deblocarea reală a posturilor didactice auxiliare şi nedidactice.
Anunţul FSE "Spiru Haret" vine la două zile după ce Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a anunţat că va începe proteste.
Potrivit calendarului stabilit de FSLI, în 28, 29 şi 30 octombrie vor avea loc, concomitent, pichetări la sediul Guvernului şi la sediul USL, iar în aceeaşi perioadă, în toate unităţile de învăţâmânt din ţară unde federaţia sindicală are membri, dascălii vor fi în grevă japoneză şi vor purta o banderolă albă pe braţ.
De asemenea, în 6 noiembrie, FSLI va organiza în Bucureşti un miting de amploare, urmat de un marş.
"La acest protest vom avea sprijinul studenţilor şi facem apel şi la părinţi, şi la întreaga societate civilă să ni se alăture, pentru că revendicările noastre nu sunt numai pentru profesori, sunt pentru un viitor mai bun al tuturor românilor", a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.
Revendicările FSLI vizează alocarea, începând cu anul 2014, a minimum şase la sută din PIB pentru educaţie şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public, modificarea Legii educaţiei naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic şi adoptarea unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 la sută, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie 2:1.
Sindicaliştii din educaţie mai cer depolitizarea învăţământului, astfel încât în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ rolul determinant să revină colectivului unităţii, şi nu factorilor politici, precum şi regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, pentru ca accentul să se pună pe latura formativă, şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.