Nicolăescu: Spitalul Universitar Bucureşti, unul din cele 12 care va experimenta noul statut

Ministrul a spus că se doreşte ca, de anul viitor, existe mai multe spitale-pilot pentru testarea proiectului de statut al spitalelor, însă nu orice unitate poate fi printre ele.

"Trebuie să fie oameni care să dorească să facă o asemenea schimbare. Din 12 spitale pe care vrem să le introducem, unul va fi Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti pentru că domnul Cârstoiu (Cătălin Cârstoiu, managerul SUUB - n.r.) este dispus să încerce un asemenea experiment", a explicat ministrul Nicolăescu.

Potrivit proiectului de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii, cele 12 unităţi-pilot devin instituţii autonome, cu mai multă libertate în organizare şi cu posibilitatea depolitizării funcţiilor de management.

Proiectul pilot referitor la modificarea statutului spitalelor se va derula, din 2014, odată cu data de intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare în anul 2014 a Contractului cadru din această perioadă.

Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu a precizat, în 31 iulie, într-o conferinţă de presă în care a anunţat acest proiect, că au fost alese 12 unităţi medicale pentru implementarea proiectului, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea prin hotărâre de Guvern (HG).

Potrivit unor surse oficiale, printre cele 12 spitale-pilot vor fi alături de SUUB, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" din Bucureşti, Spitalul Municipal Oradea, dar desemnarea oficială va fi anunţată după finalizarea dezbaterilor.

Unităţile sanitare publice cu paturi care derulează Proiectul pilot vor fi selectate astfel, două spitale dintre spitalele clinice regionale de urgenţă cu nivel de competenţă IA sau spitale coordonatoare ale unităţilor funcţionale de urgenţă,două spitale judeţene clinice de urgenţă, două institute clinice naționale, două spitale judeţene de urgenţă care nu au statut de spital clinic, patru spitale municipale sau orăşeneşti.

Conform proiectului-pilot, spitalele vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional - spitalele regionale şi cele de urgenţă - şi de interes local - spitalele municipale şi orăşeneşti.

Proiectul mai prevede că, în spitalele-pilot, activitatea medicală se poate reorganiza pe "poli de specialitate". Polul de specialitate este o structură cu paturi, organizată pe o specialitate sau pe un grup de specialităţi, personalul din cadrul acesteia fiind organizat în echipe pe specialităţi, dar paturile nefiind diferenţiate.

Totodată, potrivit proiectului, în structura spitalului-pilot va funcţiona o unitate de management al calităţii, în care va fi încadrat personal cu pregătire în domeniu, precum şi un dispecerat medical cu atribuţii în planificarea internărilor. Într-un spital-pilot nu pot funcţiona mai multe secţii cu aceeaşi specialitate, mai prevede proiectul.

Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituţii de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere, fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală, servicii medicale acordate în regim privat, donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, contracte pentru studii clinice, coplată pentru servicii medicale, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură furnizate la cerere, împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor în condiţiile în care acestea se rambursează din venituri proprii, asocieri în participaţiune sau parteneriat public-privat, cu scop investiţional, de furnizare de servicii în domeniul medical ori de cercetare medicală şi farmaceutică, dar şi editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical.

Spitalele-pilot de interes local se pot reorganiza, la iniţiativa instituţiei care are în responsabilitate managementul spitalului, şi ca asociaţii sau fundaţii medicale, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivităţi.

Patrimoniul şi bunurile aflate în proprietatea sau în administarea asociaţiilor sau fundaţiilor medicale nu se pot transmite către persoane fizice şi nici către persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop patrimonial, dar pot fi transmise către persoane juridice de drept public fără scop patrimonial, care au scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei sau al fundaţiei, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii.