Ponta vrea o strategie "mai adaptată" de pregătire în cazul unei calamităţi

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat a fost invitat de prim-ministru să prezinte, miercuri, în şedinţa Executivului, o informare despre "o strategie mai adaptată" de pregătire în caz de calamitate.

"Cred că e o inconştienţă să dai prin presă că vine cutremurul. Mi se pare absolut o inconştienţă şi chiar e un semn de mare prostie, ca s-o spun foarte direct, dar intemperii au loc, calamităţi de mai mică sau de mai mare anvergură, au loc, se întâmplă şi fenomene, ca cel de la Galaţi, pe care tot încercăm să aflăm de la ce provine. În mod sigur nu provine, ce se întâmplă la Galaţi, de la nişte explorări care nu s-au făcut încă. Ştiu la ce televiziune aflu că pământul se cutremură acum pentru că peste cinci ani s-ar putea să exploatăm gaze de şist, dar mă gândesc că orice persoană cu un discernământ cât de cât mediu înţelege că nu avem un cutremur acum pentru că peste cinci ani o să facem ceva", a spus Ponta.

El a precizat că este foarte important să existe un sistem funcţional şi a apreciat implicarea lui Raed Arafat, dar şi a celorlalţi miniştri în modernizarea reţelei de intervenţii sanitare şi de urgenţă.

În acest context, ministrul Apărării, Mircea Duşa. l-a informat pe Ponta că miercuri a sosit în România noul avion Spartan echipat medevac (medical evacuaţion-n.r.) necesar pentru transportul răniţilor.

"Avem avion, avem avion mic, avem elicoptere...", a enumerat premierul.

"...avem spital de campanie", l-a completat şi Duşa.

Reprezentanţii direcţiilor din Primăria Capitalei au discutat, într-o şedinţă convocată duminică, procedurile care trebuie aplicate după un cutremur, fiind verificate Dispeceratul Integrat de Urgenţă al municipalităţii şi cele ale Apa Nova, Adminsitraţia Străzilor, RADET şi RATB.

Primarul general al Capitalei a convocat duminică dimineaţă o şedinţă cu direcţiile municipalităţii, pentru a verifica funcţionalitatea Planului de măsuri în situaţii de urgenţă.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, fiind simţit şi la Bucureşti.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Din 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.

Un număr de 190 de clădiri din Capitală sunt considerate pericol public în caz de cutremur, potrivit ultimei actualizări a listei imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin care au fost adăugate şi cele care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 de metri pătraţi.