Românii beneficiază de cele mai mici marje şi rate din regiune la creditele în monedă locală-studiu

Potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie "paradoxală" faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi, sau cehii în coroane.

Percepţia publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Băncii Naţionale a României în direcţia unei concentrări pe finanţarea în lei, având ca argument permanent situaţia de pe pieţele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În acelaşi timp, clienţii băncilor au sesizat permanent diferenţa semnificativă de cost între împrumuturile în lei şi cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte ţări.

Studiul realizat de Ionuţ Dumitru arată că, potrivit datelor Băncii Centrale Europene şi Eurostat, dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei se situa în luna iulie, pe medie, la 14,83%, în timp ce la împrumuturile similare în zloţi costul era de 20,41%, la cele în forinţi de 22,59%, iar în coroane ceheşti de 15,02%. Mai mult chiar, în Slovacia, ţară care a adoptat euro, dobânzile la creditele de consum se plasează la 16,13%.

Singura ţară din regiune care are dobânzi în monede locale, altele decât euro, sub cele practicate de băncile româneşti este Bulgaria, cu 12,32% pe an, dar unde există un regim de curs fix.

Dumitru a mers mai departe şi a calcular marjele practicate la creditele de consum, luând ca referinţă media dobânzilor interbancare la trei luni de pe pieţele de comparaţie, iar rezultatul plasează bncile din România pe primul loc, cu cea mai mică marjă, de 10,6 puncte procentuale.

Dacă la această valoare se are în vedere şi costul rezervei minime obligatorii, care are o rată de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, şi remuneraţie redusă comparativ cu dobânzile din piaţă, atunci marja creditelor de consum din România ajunge la 10,1%, sub Polonia - 17,7%, Ungaria - 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria - 11%, sau Lituania - 15,7%. În Slovacia, ţară care are ca monedă locală euro, băncile practică o marjă de 15,9%.

Spre comparaţie, în ţările din zona euro se practică pe medie o marjă de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% în Germania şi 6,4% în Austria.

În ceea ce priveşte creditul imobiliar în lei, dobânzile anuale efective sunt aparent înalte comparativ cu împrumuturile similare în monede locale din regiune, dar analiza arată că băncile din România practică cea mai scăzută marjă din regiune, fiind chiar comparabilă cu cele mai scăzute din zona euro.

Astfel, în România creditele în lei pentru locuinţe au o dobânda anuală efectivă de 7,36%, sub nivelul împrumuturilor similare în monede locale din Bulgaria (7,69%) şi Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) şi Polonia (5,52%).

Calculul marjelor arată însă că băncile din România practică marje comparabile cu cele aplicate în statele din zona euro şi semnificativ sub marjele utilizate de băncile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul înalt fiind dat exclusiv de dobânda de politică monetară şi, implicit, ratele înalte de pe piaţa interbancară.

Astfel, incluzând şi costul rezervei minime obligatorii, băncile româneşti aplică pe medie la creditele imobiliare în lei o marjă de 2,6 puncte procentuale, în linie cu Germania sau Austria la creditele în euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale şi cu mult sub instituţiile de credit din alte state din Europa Centrală şi de Est.

În Bulgaria marja la creditele pentru locuinţe în leve este de 6,4 puncte procentuale, în Ungaria de 5,14 puncte, în Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.

Pe cealaltă parte, băncile din România plărtesc la depozitele de până la un an cele mai mari dobânzi din regiune, atât nominal, cât şi ca diferenţial faţă de dobânzile interbancare.

Datele din luna iulie arată că în România depozitele în lei până la un an (majoritatea depozitelor constituite la bănci) sunt remunerate cu dobânzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrală şi de Est, cu aproape un punct peste următoarea dobândă din regiune, de 3,86% pe an în Bulgaria. Pe următoarele poziţii se plasează Ungaria - 3,48%, Polonia - 2,48% şi Cehia -1,39%.

România se plasează pe poziţia secundă în ceea ce priveşte marja plătită la depozite peste rata interbancară, cu un punct procentual, după Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arată că în Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.

În urmă cu două săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că băncile vor fi nevoite să reducă dobânzile la creditele în lei după ce BNR a scăzut rata cheie cu un punct în perioada iulie-septembrie, la 4,25%, ultima tăiere a dobânzii fiind de doar 0,25 puncte procentuale, astfel încât băncile să nu scadă bonificaţiile la depozite.

"După părerea mea, aşa mai neaoş, este că n-au încotro. Ce-o să facă cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naţionale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce şi mai mult în perioada următoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare dată şi sugerez şi acum, interesul băncilor comerciale este să ieftinească semnificativ costul creditării în lei", a declarat Isărescu atunci, într-un briefing de presă după şedinţa CA pe probleme de politică monetară.

El a afirmat că ieftinirea creditelor în lei este insuficientă şi că maniera în care politica monetară se răsfrânge asupra politicii de împrumut a băncilor s-a reflectat cu întârziere şi moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapidă către piaţa interbancară şi către dobânzile la titlurile de stat.

Astfel, băncile au un "câmp mare" în continuare pentru a ieftini creditul în monedă naţională.

"Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă naţională este categoric insuficientă şi nu reflectă nici politica monetară, nici condiţiile de piaţă. Politica monetară, acolo de unde băncile îşi alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de cinci-şase ori mai mici decât dobânzile la credite, nu văd nicio justificare din punct de vedere economic, au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienţilor, de riscurile pe care le percep, de faptul că şi discuţia cu clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere, dar n-au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite", a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că transmisia moderată şi cu întârziere a politicii monetare în piaţă nu va împiedica banca centrală să continue relaxarea dobânzii de politică monetară.

"Nu va fi o piedică, dar că vom fi atenţi când dozăm măsurile să transmitem semnalele necesare şi să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite, acolo cred că au un câmp extrem de limitat. Eu cred că multe au şi depăşit măsura. Este şi motivul principal pentru care am redus dobânda cheie doar cu 0,25 puncte procentuale", a mai spus şeful BNR.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis la finele lunii septembrie să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, în linie cu aşteptările analiştilor, şi a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în euro.

De la 1 octombrie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) a coborât la 7,25% pe an, de la 7,5%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit este de 1,25% pe an.

La precedenta şedinţă de politică monetară, din 5 august, CA al BNR a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 5% pe an la 4,5% pe an. La începutul lunii iulie, BNR a scăzut dobânda cheie de la 5,25% la 5%.