Directorul INP: S-a renunţat în mod abuziv la timbrul monumentelor istorice, cerem reintroducerea

Alexandru Muraru a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că Legea patrimoniului ar putea fi modificată până la sfârşitul anului în sensul reintroducerii timbrului monumentelor istorice şi că, dacă Parlamentul va aproba un amendament propus în acest sens la lege, taxa va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014.

"Dacă reuşim să repunem acest amendament pe Legea 422 privind protecţia monumentelor istorice ar fi un lucru extraordinar, mai ales că şi Ministerul Culturii pregăteşte pentru această toamnă unificarea celor patru legi în vigoare privind patrimoniul naţional şi care vor rezulta într-un cod unic al patrimoniului care va veni pe masa Guvernului undeva în octombrie şi sperăm ca, în noiembrie, să plece spre dezbateri la Parlament", a declarat Alexandru Muraru.

El a explicat că acest amendament se află la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor.

"Vreau să merg acolo (la Comisia de Cultură - n.r.) blindat de câţiva prieteni de nădejde şi să explic într-o jumătate de oră de ce e necesară această taxă. Având o majoritate de 70 la sută în Parlament, coaliţia de guvernare nu cred că va avea o problemă să treacă acest amendament. Estimez că până la sfârşitul anului noi o să repunem în cadru legislativ, astfel încât să începem să încasăm de la 1 ianuarie 2014 această taxă", a spus Muraru.

Directorul INP a precizat că a vorbit cu mai mulţi colegi din Parlament pentru modificarea Legii patrimoniului şi reintroducerea timbrului monumentelor istorice, o "taxă" prin care s-au colectat peste 14 milioane de lei în perioada 2006-2009 şi care a fost abrogată în mod abuziv de fostul ministru al Culturii Teodor Paleologu.

"Această taxă, fiindcă e vorba de o taxă, a fost colectată cu succes în România între 2006 şi 2009. De acolo au venit peste 14 milioane de euro, aproape 4,5 milioane de euro în fiecare an, o taxă care s-a perceput într-un procent de 2 la sută din jocurile de noroc, cazinouri, loterie, o taxă, cred eu, infimă, care există în toate ţările Uniunii Europene. De fapt, în 2006 a fost şi o recomandare a Comisiei Europene şi în acelaşi an a fost introdusă de Guvernul Tăriceanu. A fost abrogată, cred eu, în mod abuziv de fostul ministru Teodor Paleologu. Am început să mă uit peste acte şi nu există o fundamentare clară a modului în care s-a făcut această abrogare. Pentru orice astfel de act Guvernul trebuie să aibă în spate un desfăşurător de motive şi nu a existat aşa ceva. Cu ajutorul fostului ministru al Culturii, Paleologu, s-a scos această taxă. Pratic, noi nu mai încasăm mare lucru. Noi încasam 90-95 la sută din taxă de la cazinouri, loterie şi jocuri de noroc, acum mai încasăm de la operatorii economici care realizează spectacole în zone protejate, dar doar vreo 300.000-400.000 de euro în fiecare an", a declarat directorul INP.

Alexandru Muraru a spus că în Marea Britanie, de exemplu, loteria plăteşte o taxă de 4,7 la sută pentru patrimoniu şi se strâng anual 750 de milioane de lire sterline şi că taxa mai există în Olanda şi în Ungaria.

Potrivit directorului INP, România are în prezent circa 40.000 de monumente istorice, din care 10.000 sunt situri arheologice.

"Nu am o estimare foarte clară a necesităţilor de restaurare a acestora, dar pot spune că, începând din 1990, doar prin INP s-au investit anual în jur de patru milioane de euro în restaurări. Există şi o sumă neoficială de 200-250 de milioane de euro, care ar fi venit prin finanţările de la Comisia Europeană pe programele regionale Regio pe axa cultură-patrimoniu, bani investiţi de autorităţile locale. Nu s-a găsit, din păcate, şi nici nu se va găsi în exerciţiul 2014-2020 o axă pe care să poată aplica Ministerul Culturii şi noi, INP. Dacă o primărie sau un CJ depune un proiect pe o axă culturală şi pe acea axă care străbate oraşul sunt trei-patru monumente, ele vor intra pe axa cultură-patrimoniu ca obiective care se găsesc pe axă", a mai spus Muraru.

De la preluarea mandatului, în luna aprilie, Alexandru Muraru a spus că a fost în şapte judeţe unde a putut constata că nevoile de restaurare a monumentelor sunt "enorme", iar în acest an Institutul Naţional al Patrimoniului a creat, în mod indirect, peste 600 de locuri de muncă în ţară în acest domeniu.

"Sunt oameni care îşi câştigă pâinea din restaurare de monumente istorice. Sunt firme, companii, grupuri de companii care au contracte în derulare de câţiva ani, s-au specializat pe restaurare de monumente istorice şi a căror viaţă depinde de aceste restaurări", a adăugat el.

Cuantumul timbrului monumentelor istorice fusese stabilit prin Hotărârea Guvernului 1502/2007. El reprezenta: 350 lei/masă/lună pentru activităţile de cazinou; 10 lei/lună/aparat pentru activităţile de jocuri de noroc din categoria maşinilor electronice şi/sau mecanice cu câştiguri; 500 lei/lună/sală pentru activităţile de jocuri de noroc din categoria Bingo; 30 lei/lună/agenţie pentru activităţile de jocuri de noroc din categoria pariuri; 2 la sută din suma achitată de participanţi pentru toate jocurile organizate de Compania Naţională "Loteria Română"; 2 la sută din valoarea, fără TVA, a cărţilor poştale illustrate, hărţi, pliante, ghiduri turistice, albume, atlase, enciclopedii, etc., respective biletele de intrare la manifestarile culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate.