Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea în cazul legii privind câinii fără stăpân

Camera Deputaţilor a adoptat, în 10 septembrie, Legea privind câinii fără stăpân, care stabileşte, printre altele, un termen de 14 zile în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, pot fi eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea.

Un grup de 30 de parlamentari din toate grupurile politice, cu excepţia UDMR, a atacat la Curtea Constituţională legea prin care a fost modificată şi completată Ordonanţa de urgenţă 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor.

Cei 30 de parlamentari susţin, în sesizarea transmisă Curţii Constituţionale, că actul normativ nu conduce la împiedicarea înmulţirii şi proliferării câinilor fără stăpân, ci traumatizează societatea civilă, "demers care nu este de natură a traduce drepturile fundamentale ale omului în România".

Parlamentarii semnatari solicită Curţii să supună Legea de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă 155/2011 controlului de constituţionalitate, astfel încât aceasta să fie trimisă, spre o nouă examinare, Parlamentului.

Potrivit contestatarilor, forma în care actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, în urma deciziei de neconstituţionalitate luată anterior, diferă fundamental, atât în ceea ce priveste concepţia, cât si în ceea ce priveşte conţinutul, de cea adoptată de Senat - sunt stabilite termene de revendicare, respectiv adopţie a câinilor fără stăpân mult mai scurte, sunt stabilite condiţii mult mai drastice de eutanasiere, este exclusă posibilitatea returnării câinilor fără stăpân, sunt excluse organizaţiile neguvernamentale într-o etapă importantă şi sensibilă a programului de gestionare a câinilor fără stăpân, respectiv eutanasia.

Aceştia amintesc că, aşa cum Curtea Constitutională a statuat, o lege trebuie să fie rezultatul manifestării de voinţă concordante a ambelor Camere ale Parlamentului şi că respectarea principiului bicameralismului necesită ca o Cameră sau alta să nu fie exclusă din mecanismul legiferării.

De asemenea, semnatarii invocă şi neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă 155/2001, care este modificată prin proiectul de lege.

"Gestionarea câinilor fără stăpân nu este o situaţie excepţională, care să necesite măsuri în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public", opinează aceştia.

În documentul citat se mai arată că anumite articole din lege încalcă prevederile constituţionale referitoare la respectarea tratatelor internaţionale în materie.

"Facem în primul rând observaţia că problema eutanasiei câinilor fără stăpân şi condiţiilor în care este dispusă aceasta este principala problemă a legii. Eutanasia este o măsură extremă, care contravine prevederilor drepturilor animalelor recunoscute de instrumente internaţionale, reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Legea de gestionare prevede soluţia eutanasiei, care se poate aplica curent, în masă, animalelor fără stăpân, deşi ar fi trebuit să fie aplicată numai în anumite condiţii limitative şi stricte, cu caracter excepţional", susţin cei 30 de parlamentari.

Ei fac referire în acest sens, la o decizie anterioară a CC potrivit căreia eutanasia prevăzută de ordonanţă trebuie aplicată cu respectarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie din 2003, ratificată de România în 2004 şi intrată în vigoare în anul 2005.

Senatorii şi deputaţii semnatari arată că, potrivit Convenţiei, "atunci când o parte estimează că numărul de animale fără stăpân constituie pentru ea o problemă, ea trebuie să ia măsurile legislative şi/sau administrative necesare pentru reducerea numărului acestora prin metode care nu cauzează dureri, suferinţe sau temeri evitabile".

În document se mai menţionează că animale care nu sunt agresive, abandonate sau rămase fără stăpân, în număr foarte mare, vor fi eutanasiate prin efectul direct al aplicării legii.

De asemenea, contestarii subliniază că eutanasia este contrară principiilor prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor, proclamată la Paris în 15 anul 1978, care prevede, printre altele, că orice animal dependent de om are dreptul la îngrijire, nu trebuie abandonat sau sacrificat în mod nejustificat, precum şi că sacrificarea oricărui animal care nu este absolut necesară şi orice decizie care duce la un asemenea act constituie o crimă.

Ei susţin că textul de lege criticat încalcă, printre altele, prevederile din legea fundamentală referitoare la principiul aplicării prioritare a dreptului comunitar asupra legii.

"Legea (...) creează un cadru instituţional injust, şi, sub masca unei aşa-zise eutanasieri individuale, conduce la eutanasia în masă a câinilor fără stăpân, practică administrativă neunitară si încălcarea drepturilor animalelor. Atât eutanasia individuală, cât şi eutanasia în masă, ca soluţii propuse de legea adoptată, sunt neconstituţionale", mai arată parlamentarii care au atacat la CC această lege.

Potrivit acestora, în lipsa oricăror statistici reale şi autorizate, câinii fără stăpân sunt în mod nejustificat prezentaţi ca un pericol public, deşi numărul câinilor violenţi sau care ar prezenta un real pericol public este în realitate mic.

În document se mai arată că, fără a se transforma într-un legislator pozitiv, Curtea poate aprecia, din punctul de vedere al necesităţii eutanasiei, dacă prevederile legale menţionate sunt contrare principiului constituţional al proporţionalităţii, măsura legiferată nefiind proporţională (cu situaţia care a determinat-o).

Ei invocă decizia anterioară a Curţii, potrivit căreia legiuitorul era obligat să stabilească o ordine de prioritate cu privire la soluţiile privind gestionarea câinilor fără stăpân, judecătorii constituţionali apreciind că soluţia eutanasierii câinilor fără stăpân poate fi aplicată doar în ultimă instanţă, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate în mod corespunzător dar nu şi-au atins scopul de a limita sau eradica acest fenomen.

Contestatarii fac, de asemenea, referire la aceeaşi decizie a Curţii, care statua că prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate legiuitorul a adus atingere în final demnităţii umane, valoare supremă prevăzută în Constituţie: "Demnitatea umană, sub aspect constituţional, presupune două dimensiuni inerente, respectiv relaţiile dintre oameni (...) precum şi relaţia omului cu mediul înconjurător, inclusiv cu lumea animală, ceea ce implică, în privinţa animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji aceste fiinţe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizaţie atins".

"Raportat la legea criticată, Curtea a stabilit că legiuitorul trebuie să legifereze calitativ şi previzibil, aplicarea eutanasierii câinilor fără stăpân fiind permisă sub aspect constituţional exclusiv ca ultim resort, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către autorităţile locale, însă nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica fenomenul câinilor fără stăpân", se arată în documentul transmis CC.

Potrivit contestatarilor, metodele de gestionare a câinilor prin eutanasiere sau încarcerare permanentă în adăposturi sunt dezavuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a concluzionat că unica soluţie pentru controlul populaţiei canine este sterilizarea, şi nu "programele de eutanasiere care sunt atât ineficiente, cât şi costisitoare".

"Se poate astfel cu uşurinţă observa că legea criticată a fost adoptată pentru a doua oară de legiuitor cu sfidarea completă a drepturilor constituţionale precum şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1/11.01.2012, pe care legiutorul este obligat să o respecte întrutotul", arată semnatarii.

Aceştia susţin că eradicarea câinilor fără stăpân prin uciderea colectivă nu numai că nu conduce la împiedicarea înmulţirii şi proliferării lor, dar traumatizează societatea civilă, demers care nu este de natură a traduce drepturile fundamentale ale omului în România.

Potrivit documentului, eutanasia câinilor fără stăpân, aşa cum este reglementată în legea este o măsură care contravine demnităţii şi liberei dezvoltări a personalităţii umane, valori, principii şi libertăţi publice garantate de Constituţie. Eutanasia este o măsură violentă, traumatizantă, care împiedică libera dezvoltare a personalităţii umane, se mai arată în sesizare.

Semnatarii documentului sunt parlamentarii Călin Popescu Tăriceanu, Ioan Ghişe, Nicolae Nasta, Petru Gartner Ene, Titus Liviu Paşca, Sorin Ilieşiu, Ion Luchian, Marin Burlea, Sebastian Grapă, Marius Isăilă (PNL), Cristiana Anghel, Tudor Barbu, Cristian Dănuţ Mihai, Dumitru Pelican, Mihai Neagu, Eugen Durbacă (PC), Haralambie Vochiţoiu, Florinel Butnaru, Florinel Dumitrescu, Valer Marian, Ioan Ionescu, Constantin Popa, Dumitru Bujor, Dan Ioniţă, Marian Vasiliev, Ruxandra Jipa (PPDD), Ion Toma, Cătălin Croitoru, Ionel Butunoi (PSD) şi Leonard Cadăr (independent).

Preşedintele Traian Băsescu declara în 16 septembrie că va promulga "fără reţineri" legea privind eutanasierea câinilor maidanezi, în forma votată în Parlament, precizând că aşteaptă decizia Curţii Constituţionale.

"În forma în care a trecut prin Parlament o promulg fără reţineri. Este ceea ce eu cred că trebuie să se întâmple. După ce ajunge populaţia canină la o dimensiune rezonabilă se poate gândi şi alt mod, dar acum este un pericol pentru copii, pentru bătrâni, pentru oameni în general", a spus preşedintele Traian Băsescu.

După adoptarea legii au fost organizate mai multe proteste, atât de către persoane care cer rezolvarea problemei câinilor maidanezi prin strângerea acestora de pe străzi, cât şi de cei care se opun eutanasierii maidanezilor.