Băsescu:Îmi pară rău că Ponta şi Leancă au fost la un spectacol public la Ungheni la gazoduct

Preşedintele Traian Băsescu a spus, vineri, că "poţi face spectacol" cu mineri la Roşia Montană, dar nu şi pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni, şi că îi pare rău că "Ponta şi Leancă au fost la un spectacol public", referindu-se la prezenţa acestora la ceremonia de inaugurare a gazoductului.

Preşedintele a făcut aceste declaraţii pe şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, unde a spus că "poţi face spectacol" cu mineri la Roşia Montană, dar nu şi pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni.

"Poţi să faci spectacol de sunet şi lumini la Roşia Montană, să bagi nişte mineri în galerie turistică şi să-i scoţi şi rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioşi sau nu. La Bruxelles se ştie că a început lucrarea şi că din decembrie Moldova va fi în siguranţă. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi şi să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze şi din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe şantier când începem să săpăm", a declarat Băsescu.

El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta şi Iurie Leancă au luat parte la un spectacol public atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.

"Îmi pară rău că Ponta şi Leancă au fost la un spectacol public, dar eu promit că acest gazoduct îl vom face", a adăugat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a inspectat, vineri, şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic, iar cu puţin timp înainte de sosirea preşedintelui în zonă ajunsese şi şeful de şantier, reprezentant al Transgaz.

În momentul în care a ajuns în zonă, preşedintele i-a întrebat pe jurnalişti dacă sunt muncitori pe şantier, după care s-a îndreptat către şeful de şantier, care instalase acolo o masă şi o planşă cu schiţa proiectului, lângă o baracă. Şeful de şantier, Teofil Ciobanu, i-a prezentat preşedintelui proiectul, spunându-i că lucrările se pot încheia în februarie 2014, dacă timpul va permite, şi nu în decembrie.

Preşedintele a spus că speră ca lucrurile să stea într-adevăr aşa şi ca lucrările să se termine măcar la începutul anului viitor, adăugând că cei de la Uniunea Europeană ştiu ce se întâmplă pe acest şantier şi nu pot fi "păcăliţi" că se munceşte, dar de fapt nu se face nimic.

Şeful statului l-a întrebat pe reprezentantul Transgaz de ce nu se lucrează, acesta spunând că abia acum au fost făcute măsărătorile pentru predarea traseului conductei şi că împământarea conductelor va începe săptămâna viitoare.

"Omul ăsta e onest, spune că nu e gata în decembrie, ci în februarie, dacă timpul permite. (...) Trebuie să fim responsabili. Aici nu avem voie să minţim, e în joc prestigiul nostru. Am adus un comisar european şi doi prim-miştri, puşi lângă nişte ţevi aduse din România, că ţevile pentru proiect încă nu au sosit", a afirmat Băsescu la finalul vizitei.

El a mai spus că va reveni pe acest şantier pentru a se asigura că lucrările vor fi gata la timp.

Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare.

"Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", afirma Ponta.

Premierul Victor Ponta a fost prezent, în 27 august, în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iaşi-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

În contextul vizitei la Chişinău a omologului său român Victor Ponta, premierul Republicii Moldova declara că grupul rus Gazprom va fi în continuare principalul furnizor de gaz al statului.

Totuşi, "este firesc ca un stat să dorească diversificarea surselor de furnizare (a gazelor), cu scopul de a asigura securitatea energetică a statului la nivel regional", explica Leancă.

El mai spunea că "a fost începută construcţia conductei de gaz Iaşi-Ungheni, dintre Republica Moldova şi România, cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi de gaz anual.

Proiectul de construcţie a conductei de gaz Iaşi - Ungheni (Republica Moldova) are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.

Contractul pentru acest proiect, derulat prin Programului Operaţional Comun "România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013", a fost semnat în 8 august, anunţa Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Proiectul va fi derulat de ANRM, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Moldova, are o durată de implementare de 17 luni şi urmăreşte asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova şi partea estică a României, prin diversificarea surselor de alimentare cu gaz.

Printre beneficiarii finali ai acestui proiect se numără firmele, consumatorii casnici sau furnizorii de servicii sociale, preciza Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Vicepremierul moldovean, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a semnat, în 20 august, contractul de realizare a lucrărilor de construcţie a celor 11 kilometri de gazoduct pe teritoriul Republicii Moldova şi a staţiei de măsurare a gazelor cu ofertantul câştigător al licitaţiei, consorţiul de companii JV Habau PPS Pipeline Systems SRL, România, Inspet SA, România şi IPM-Partners SRL, România.

Ministerul moldovean al Economiei anunţa că, potrivit condiţiilor licitaţiei, la concurs au fost evaluate ofertele persoanelor juridice, ce au întrunit criterii de participare precum: deţinerea licenţei pentru construcţia de conducte de gaz cu o presiune de 55 bari, deţinerea de către angajaţi a permiselor şi autorizaţiilor pentru construirea gazoductelor magistrale, experienţă de cel puţin cinci ani a personalului de bază şi calificări relevante în lucrări de natură similară acestui proiect, experienţă de realizare a cel puţin un proiect similar, să deţină echipamente, materiale, resurse umane şi financiare necesare pentru a efectua cel puţin 70% din volumul contractului cu resursele proprii.

În ceea ce priveşte aspectul financiar al ofertelor examinate în Comisia de evaluare, din cele trei oferte calificate din punct de vedere administrativ şi tehnic, oferta de preţ prezentată de consorţiul Habau Pipeline Systems SRL, Inspet SA şi IPM-Partners SRL a fost cea mai mică, constituind 6,65 milioane de euro, cu peste două milioane de euro mai puţin decât s-a prevăzut, mai spuneau reprezentanţii Ministerului moldovean al Economiei, citaţi în presa locală.