Radu Beligan, Dan Grigore, Irinel Popescu, Ionel Sinescu, Şerban Brădişteanu, Ioan Hollender, Dumitru Prunariu, Costin Georgescu, Mircea Geoană, Elisabeta Lipă, Răzvan Ungureanu, Petre Roman se află între cei propuşi şi care au acceptat candidatura la Consiliul de onoare al Ordinului Steaua României
Lista numără 119 propuneri, însă doar o parte din cei nominalizaţi au şi acceptat candidatura pentru cele şapte locuri din Consiliul de onoare al Ordinului Naţional "Steaua României", care urmează să decidă asupra solicitărilor de retragere a decoraţiei lui Laszlo Tokes.
Printre cei care au mai acceptat candidatura se numără generalul Constantin Degeratu, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, scriitorul Nicolae Manolescu, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Lucian Mihai, academicianul Eugen Simion, fostul procuror general Mircea Criste, generalul Marin Dragnea, medicul Mihai Lucan, fostul ministru Ecaterina Andronescu, graficianul Ion Barbu, istoricul Dan Berindei, Peter Eckstein Kovacs, generalul MApN Teodor Frunzeti, seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus, diplomatul Simona Miculescu, politologul Cristian Preda, Stere Gulea, Mircea Maliţa, Ion Ţiriac, Gabriela Firea, Ştefan Dănilă, Acsinte Gaspar şi Gheorghe Fulga.
De asemenea, au refuzat nominalizarea Mugur Isărescu, Doina Cornea, Mariana Nicolesco, Lucian Pintilie, Octavian Bellu, Pascal Bentoiu, Mariana Bitang, Lucian Croitoru, Constantin Bălăceanu Stolnici, Corina Creţu, Cristian Diaconescu, Iulian Fota, Radu Filipescu, Dragoş Iliescu, Klaus Iohannis, Teodor Meleşcanu, Cristian Mungiu, Virgil Păunescu, Andrei Pippidi, Dan Puric, Nicolae Văcăroiu, Bogdan Aurescu, George Maior, Florin Georgescu, Gabriel Liiceanu, Dan Lupaşcu, Marcel Opriş.
Printre cei care încă nu s-au pronunţat dacă doresc sau nu să facă parte din Consiliul de Onoare se numără fostul premier Adrian Năstase, regizorul Andrei Şerban, baritonul Nicolae Herlea, academicianul Maya Simionescu, liderul UDMR Kelemen Hunor, regizorul Silviu Purcărete, economistul BNR Virgiliu Jorj Stoenescu, fostul sportiv Ilie Năstase, fostul ministru Alexandru Athanasiu, fostul ministru Laszlo Borbely, economistul BNR Nagy Agnes şi magistratul Gheorghe Voinea.
La ora transmiterii acestei ştiri, la Palatul Cotroceni are loc Adunarea generală a Ordinului Naţional "Steaua României", pentru alegerea celor şapte membri ai Consiliului de onoare.
Consiliul de onoare urmează să ia în discuţie solicitările de retragere a decoraţiei conferite lui Laszlo Tokes, una dintre aceste cereri aparţinând Corinei Creţu, care a făcut-o publică.
În 27 iulie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară "Balvanyos", ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască "un sistem de cooperare naţională", astfel încât să ofere "protectorat" Transilvaniei, "aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud".
În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), în urmă cu o săptămână, că "nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea ca Transilvania să fie trecută sub protectorat".
Participanţii la seminariile Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au cerut atunci retragerea distincţiilor acordate de statul român "extremiştilor maghiari" din România, făcând referire la europarlamentarul Tokes Laszlo, decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României".
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat atunci că îl va informa în scris pe preşedintele Traian Băsescu că va contrasemna un eventual decret de retragere a distincţiei acordate europarlamentarului Laszlo Tokes, Ordinul Naţional "Steaua României".
Marţi, într-un comunicat transmis MEDIAFAX, europarlamentarul Lazslo Tokes a apreciat drept "grave" şi "neadevărate" acuzaţiile că ar fi cerut protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei, iar, ulterior, că ar vrea dictat asupra Tansilvaniei, el susţinând că afirmaţiile sale au fost "denaturate într-o manieră inimaginabilă".
El a susţinut că în data de 27 iulie, la lucrările Universităţii de Vară "Balvanyos", s-a referit la o autonomie funcţională şi apreciată, cea a Tirolului de Sud din Italia. Potrivit afirmaţiilor sale, în acest caz, în urma dialogul constructiv dintre Italia şi Austria, Austria a recunoscut frontierele impuse de către puterile ieşite învingătoare din cele două războaie mondiale, iar Italia a recunoscut dreptul Austriei de a supraveghea discret tot ceea ce se întâmplă în Tirolul de Sud.
"Avându-l lângă mine pe Orbán Viktor, premierul Ungariei, (...) mi s-a părut firesc să-i sugerez, să-l rog (nu pentru prima dată de altfel), să încerce construirea unui mecanism similar sau asemănător cu cel al Tirolulului de Sud – evident împreună cu România, în interesul ambelor țări, inclusiv al maghiarilor din România", a explicat Tokes.
Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat, în decembrie 2009, pe europarlamentarul Laszlo Tokes cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, la 20 de ani de la Revoluţie.
Conferirea decoraţiei a fost motivată, potrivit decretului semnat de şeful statului, de împlinirea a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, "în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplu personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste".