În sate din Vaslui copiii merg la şcoală în case din paiantă, în canton sau în fost dispensar

Învăţătorii şcolii primare din satul Pădureni, comuna Oşeşti, îşi vor primi cei 68 de elevi într-o clădire construită din paiantă, în urmă cu 200 de ani, care pune în pericol viaţa copiilor.

Înghesuiţi în două cămăruţe ale unui imobil care a fost casă de locuit, elevii vor învaţă simultan şi în două schimburi.

"Am mai lipit cu lut crăpăturile care au apărut în pereţi, am dat clădirea cu var, am mai înlocuit ţiglele sparte, dar asta nu înlătură cu nimic pericolul la care sunt expuşi copiii care învaţă în şcoala de la Pădureni. Nu cred că putem merge la infinit pe ideea că, aşa cum a rezistat 200 de ani, clădirea va mai sta în picioare şi de acum încolo, mai ales că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat", a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX primarul comunei Oşeşti, Grigore Lefter.

Pentru rezolvarea situaţiei, autorităţile locale din Oşeşti au început încă din 2007 construcţia unei noi unităţi de învăţământ, însă lucrările s-au blocat la final. Deşi s-au cheltuit 870.000 de lei, primăria nu mai are 320.000 de lei pentru a da şcoala în folosinţă.

"Noua şcoală este realizată în proporţie de 90 la sută şi mai avem de montat parchetul, tâmplăria şi centrala termică. Am făcut adrese peste tot, inclusiv la Inspectoratul Şcolar, însă nu ne-a ajutat nimeni", susţine primarul Grigore Lefter.

Situaţia este asemănătoare şi la fel de critică şi în localitatea Fâstâci, comuna Cozmeşti, unde cei 100 de elevi din sat vor merge la şcoală, pentru al şaptelea an consecutiv, în fostul canton silvic şi în fostul dispensar medical.

Copiii sunt înghesuiţi în patru camere, cu pereţii crăpaţi, una din sălile de clasă improvizate având mai puţin de şase metri pătraţi.

Ca şi la Pădureni, autorităţile au început în 2006 construcţia unei noi şcoli, însă, după un an, lucrările au fost blocate de către constructor pe motiv că nu şi-a primit banii pentru ceea ce realizase până atunci. Lucrurile s-au tergiversat, iar conflictul dintre firma de construcţii şi autorităţile locale a ajuns în instanţă, procesul fiind şi în prezent pe rolul Tribunalului Vaslui.

"Cum procesul este pe rol, suntem legaţi de mâini şi de picioare astfel încât, chiar dacă am avea banii, nu am putea face nimic. Firma care a construit şcoala mai vrea 600.000 de lei, iar pentru finalizarea construcţiei ar mai trebui încă un milion de lei, ceea ce înseamnă bugetul comunei noastre pe câţiva ani", susţine primarul comunei Cozmeşti, Mihai Sima.

Autorităţile locale din Cozmeşti văd ca pe o soluţie mult mai bună construirea de la zero a unei alte şcoli, cu patru săli de clasă, care ar costa mai puţin decât o eventuală finalizare a lucrărilor la clădirea începută în 2006.

Şi cei 275 de elevi din localitatea Corni-Albeşti vor învăţa în spaţii improvizate. Ei vor merge la cursuri într-o casă particulară, unde au fost amenajete două săli de clasă, şi într-o şcoală veche. Pentru a încăpea, s-a ales soluţia ca elevii să vină la cursuri în trei schimburi.

Aceasta, deşi în localitate a fost construită o nouă unitate de învăţământ, pentru care s-au cheltuit 3,6 milioane lei dintr-un împrumut de la BERD, dar care nu poate fi dată în folosinţă din cauza lipsei parchetului, a instalaţiilor sanitare şi termice.

Autorităţile locale susţin că pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi necesari aproximativ 300.000 de lei, sumă care însă nu există.

"Copiii au făcut sacrificii doi ani şi au învăţat în condiţii total improprii, în trei schimburi, într-o casă de locuit. Este incredibil ceea ce se întâmplă, să stai să te uiţi la o şcoală nouă, cu etaj, şi să nu poţi să ţii cursurile în ea pentru că nu este parchet pe jos. Nu mai ştiu pe la ce uşi să bat. Ca autoritate locală, am venit cu propria contribuţie, aşa cum prevedea contractul, astfel încât am achiziţionat mobilierul şcolar, am făcut gardul împrejmuitor, am racordat clădirea la reţeaua electrică, am făcut fosa sanitară. Acum poate nu ar fi problemă pentru constructor să monteze parchetul pentru a începe cursurile şi de a rezolva restul problemelor pe parcurs, dar am înţeles că mai are de recuperat nişte bani de la Ministerul Educaţiei pentru ce a făcut până acum", a declarat corespondentul MEDIAFAX primarul comunei Albeşti, Monica Amanci.

De altfel, mii de elevi din judeţul Vaslui vor începe şcoala în spaţii improprii sau improvizate.

Potrivit unei raportări a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, nouă şcoli, un liceu şi o grădiniţă din judeţ au probleme grave legate de spaţiile în care elevii vor urma să îşi desfăşoare cursurile. Spre exemplu, Şcoala nr. 1 "Iorgu Radu" din Bârlad, unde învaţă 657 de elevi, este în consolidare din cauza gradului seismic ridicat, iar grupurile sanitare, deşi este vorba despre o unitate de învăţământ dintr-un municipiu, sunt insalubre şi aflate în exteriorul şcolii.

La Şcoala de Arte şi Meserii Bogdăneşti, cei 128 de copii vor învăţa în trei schimburi, în spaţii improprii, într-o încăpere amenajată în clădirea poştei din sat, în timp ce la şcoala gimnazială din Arsura elevii vor învăţa într-o clădire prin al cărei acoperiş sunt infiltraţii de apă în sălile de curs atunci când plouă.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui spune că are cunoştinţă de toate aceste probleme din judeţ, însă nu sunt bani.

"Din păcate, nu am primit niciun leu de la Ministerul Educaţiei, în ciuda numeroaselor solicitări făcute", a spus inspectorul general al ISJ Vaslui, Gabriela Plăcintă, precizând că pentru rezolvarea celor mai grave situaţii din judeţ ar fi necesari cel puţin opt milioane de lei, bani care au fost solicitaţi atât la Ministerul Educaţiei cât şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.