Ministrul Dan Şova a declarat, joi, că, în cazul în care proiectul Roşia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiţii realizate şi 1,5 miliarde profitul estimat.
"Eu nu vreau să dau idei sau argumente investitorilor străini, dar, evident, dacă nu le vom da posibilitatea să realizeze investiţia, ne vor acţiona în instanţele internaţionale, fie la Washington, fie Viena, fie Olanda, de încălcarea convenţiei de promovare şi protecţie reciprocă a investiţiilor şi vom vedea ce se va întâmpla, nu vom avea o poziţie uşoară. Nu pot emite orice fel de pretenţii, dar pretenţiile se bazează pe cheltuielile de investiţii deja realizate şi pe profitul estimat, potrivit unui bussinesplan atestat", a explicat Dan Şova, într-o conferinţă de presă.
Întrebat de unde rezultă că investitorul de la Roşia Montană poate cere despăgubiri de 2 miliarde de dolari, Şova a spus că este vorba despre 550 de milioane de dolari pe care acesta i-a investit până în prezent, la care se adaugă 1,5 miliarde de dolari profitul estimat pe baza extragerii a 241 tone de aur.
"Într-un arbitraj, se cere investiţia realizată şi profitul estimat", a adăugat Dan Şova.
Şova a mai spus că, şi în cazul în care nu se va realiza proiectul Roşia Montană, Gold Corporation are o licenţă valabilă până în 2019 şi poate sta la Roşia Montană până atunci, fără să-i poată da nimeni afară.
"Dacă se respinge proiectul Roşia Montană, e posibil ca investitorul Gold Corporation să ne dea în judecată pentru naţionalizarea investiţiei, dacă nu ne dă în judecată, e posibil să rămână pe loc până în 2019", a mai spus Şova.
Întrebat dacă este corect ca premierul să se antepronunţe în legătură cu despăgubirile pe care investitorul străin le-ar putea cere, deşi acesta încă nu a acţionat în judecată statul, Şova a răspuns: "Este foarte normal, pentru că, dacă nu spunem, o să ne trezim peste 2, 3, 4 ani că vor fi unii care să spună că nu au ştiut. Noi ne-am făcut datoria şi i-am informat".
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că suma eventualelor despăgubiri este invocată în mai multe adrese oficiale de către compania canadiană, "cuprinzând cheltuielile făcute până acum şi eventualele pierderi comerciale".
"Nu pot şi nu am de gând să fiu avocatul cuiva care dă în judecată statul român, spun doar că acest lucru probabil că se va întâmpla. (...) Sunt evaluări făcute (asupra eventualelor despăgubiri, n.r.), sunt evaluări făcute de până la două miliarde de dolari calculate de către companie, însă nu vreau să vorbesc eu în numele celor care eventual vor acţiona în judecată statul român, eu aş vrea să nu plătim nimic", a mai spus Ponta.
The Globe and Mail a scris miercuri că Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montană, menţionând ca sursă o declaraţie a CEO-ului Gabriel Resources.
"În cazul în care Camera Deputaţilor respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale de investiţii, pentru a obţine până la 4 miliarde de dolari SUA", ar fi spus Henry în interviul acordat la Londra, potrivit publicaţiei canadiene.
El a atenţionat că Gabriel Resources are un caz solid.
"Cazul nostru este foarte puternic şi vom face public faptul că efortul României de atragere a investiţiilor străine va avea mult de suferit", ar fi afirmat Henry.
Ulterior, CEO-ul Gabriel Resources a afirmat că declaraţiile sale au fost citate greşit în presa internaţională, după ce publicaţia canadiană The Globe and Mail a scris că Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge proiectul Roşa Montană.
"Ca o clarificare a declaraţiilor publicate în numele meu în presa internaţională, doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectivă şi că declaraţiile mele au fost citate greşit. Între timp, declaraţiile au fost corectate de către publicaţia The Globe and Mail. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetăţenii săi, pentru Guvernul României şi pentru Parlament. Doar românii şi Romania vor decide ce este în interesul ţării. Deşi este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele - şi nici Gabriel Resources nu face excepţie - vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informaţiile necesare pentru ca oamenii să poată lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Decizia finală va aparţine, fără discuţie, Guvernului şi Parlamentului României şi, în ultimă instanţă, cetăţenilor României", afirmă CEO-ul Gabriel Resources, Jonathan Henry, într-o precizare transmisă de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).