Minerii blocaţi în subteran la Roşia Montană cer să vină acolo Antonescu şi liderii parlamentarilor

Preşedintele Sindicatului "Viitorul Mineritului", Cristian Albu, şi prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer, au intrat, miercuri, în galeria Cătălina-Monuleşti de la Roşia Montană, unde mai mulţi mineri s-au blocat în subteran, cerând guvernanţilor şi parlamentarilor să ia urgent o decizie favorabilă începerii proiectului minier.

Albu a declarat, la ieşirea din subteran, că în total au recurs la această formă de protest 22 de mineri, care se află la o distanţă de aproximativ un kilometru de intrarea în galerie şi la o adâncime de 300 de metri.

Liderul sindical a spus că protestatarii refuză să iasă din subteran şi solicită ca preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare să vină cât mai repede la Roşia Montană pentru a discuta despre problemele economice ale zonei şi despre proiectul minier.

El a afirmat că starea de sănătate a celor 22 de protestatari este bună, nivelul de oxigen în galerie este puţin în scădere, însă o problemă ar fi putea fi umiditatea, care este foarte ridicată.

Potrivit sursei citate, protestatarii aşteaptă sosirea preşedintelui Senatului şi a liderilor grupurilor parlamentare până sâmbătă la prânz, perioadă în care ei vor să rămână în subteran şi ameninţă că, în caz contrar, vor intra în greva foamei.

Albu a precizat că în această perioadă starea de sănătate a minerilor va fi monitorizată de salvatorii minieri, care le vor duce hrană şi apă.

Totodată, liderul sindical a precizat că, de miercuri, protestul de la suprafaţă este autorizat şi că acesta va avea loc la gura minei, în semn de solidaritate cu cei din subteran.

La rândul său, prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer, a declarat că singurul lucru pe care a reuşit să îl facă în urma discuţiei cu protestatarii din subteran a fost să îi convingă să amâne intrarea în greva foamei, promiţându-le că îi va informa personal pe premierul Victor Ponta, pe preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi pe liderii grupurilor parlamentare despre solicitările lor.

Anterior, liderul Sindicatului "Viitorul Mineritului" de la Roşia Montană, Cristian Albu, declara că în subteran, în galeria Cătălina-Monuleşti, sunt blocaţi 15 ortaci care lucrau în schimbul întâi, aceştia refuzând să iasă la pauza de masă şi transmiţând că au recurs la acest gest în semn de protest.

Cristian Albu spunea că oamenii sunt disperaţi deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie şi, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se aşteaptă să îşi piardă slujbele.

"Oamenii nu ştiu ce să facă şi sunt disperaţi pentru că le-a ajuns cuţitul la os. Trebuie să trăiască, au rate la bănci, copiii le încep şcoala şi sunt speriaţi că îşi vor pierde locurile de muncă. Sunt dezamăgiţi şi de reacţia politicienilor care par să cedeze la presiunea străzii, în loc să se informeze corect despre acest proiect minier", afirma Albu.

El adăuga că aproximativ 350 de angajaţi ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.

Galeria Cătălina-Monuleşti a fost reabilitată de compania minieră, mina fiind surpată după ce exploatarea de stat a fost închisă. Mina păstrează şi urme ale vechilor galerii romane, fiind inclusă în programul de cercetare arheologică derulat la Roşia Montană pentru descărcarea de sarcină arheologică a zonei, astfel ca proiectul minier să poată fi derulat.

De asemenea, aproximativ 300 de persoane, localnici, dar şi angajaţi ai companiei miniere, protestează în centrul comunei Roşia Montană, solicitând guvernanţilor şi parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.

Marţi, aproximativ 500 de persoane, angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation şi localnici din Roşia Montană, au participat la un protest în centrul comunei, cerând începerea proiectului minier, acţiunea nefiind autorizată.

Tot marţi, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

Proiectul de lege a primit aviz negativ şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este "ştergerea judeţului Alba de pe harta economică", menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză şi nu pe "criterii politice".

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roşia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marş. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, între care Cluj-Napoca, Braşov, Alba Iulia, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Iaşi.

Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.

Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.