Pricopie:Creşterea ponderii mediei la Evaluare la 75%, printre schimbările noului an şcolar

Ministrul Remus Pricopie vorbeşte, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, despre priorităţile în noul an şcolar, care începe la 16 septembrie, printre care creşterea ponderii mediei la Evaluarea Naţională la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, şi reducerea la 25 la sută a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu, pregătirea bacalaureatului din prima zi de şcoală, introducerea, în premieră, a simulării bacalaureatului la clasa a XI-a, informarea corectă a părinţilor despre ceea ce se întâmplă la clasă, verificarea activităţii în şcolile cu rezultate controversate şi întărirea dialogului cu actorii din sistem.

Pricopie spune că vor fi introduse, din noul an şcolar, controale care vor urmări prezenţa la şcoală, ce se întâmplă în clasă şi modul în care decurge evaluarea. Ministrul precizează că primele controlate, chiar din septembrie-octombrie, vor fi şcolile unde au fost variaţii foarte mari între evaluările la clasă şi Evaluările Naţionale.

Despre Bacalaureat, ministrul spune că pregătirea pentru examen va începe din 16 septembrie şi se va verifica dacă există în fiecare liceu program de ore suplimentare, meditaţii la şcoală.

Ministrul mai spune că profesorii care fraudează trebuie să nu mai fie la catedră, iar părinţii interesaţi de fraudarea unui examen trebuie să vadă deserviciul făcut copiilor lor.

Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, agenţiei MEDIAFAX.

Reporter: Care este cea mai importantă noutate din anul şcolar viitor?

Remus Pricopie: Cea mai importată este cea privind ponderea mediei Evaluării Naţionale la admiterea în liceu. Mai concret, nu am modificat disciplinele la Evaluarea Naţională, nici nu puteam să facem aşa ceva, dar formula de calcul a mediei de admitere la liceu poate fi modificată prin ordin de ministru. Aşa că am luat decizia să creştem ponderea mediei obţinute în urma examenului de Evaluare Naţională în media finală de admitere la liceu, ca urmare a analizelor care au condus la concluzia că evaluarea la clasă este, în multe cazuri, mai indulgentă decât Evaluarea Naţională. Vorbesc despre creşterea ponderii mediei la Evaluarea Naţională la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, şi reducerea la 25 la sută a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu. Am făcut publice aceste date. Prin urmare, în momentul de faţă, fiecare şcoală vede foarte exact care sunt diferenţele dintre ceea ce se întâmplă la evaluarea pe parcursul claselor V-VIII şi ceea ce se întâmplă la Evaluarea Naţională. Dacă n-ar fi fost aceste diferenţe, probabil că nu s-ar fi justificat modificarea.Corectarea acestei situaţii este una dintre priorităţile anului şcolar care începe.

Rep.: Cum va putea fi corectată această situaţie?

R.P.: Voi introduce controale care vor urmări de la prezenţa la şcoală, până la ceea ce se întâmplă în clasă zi de zi şi modul în care decurge evaluarea. Altfel spus, în ce măsură cadrele didactice sunt prezente la clasă şi folosesc toate orele în mod corespunzător. Am în atenţie cu prioritate acele şcoli în cazul cărora există variaţii foarte mari între evaluările la clasă şi Evaluările Naţionale. Acestea vor fi primele controlate, chiar începând cu lunile septembrie şi octombrie ale acestui an. Voi începe cu primele 50 de şcoli pe care, de altfel, le puteţi vedea şi dumneavoastră pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei. Am făcut publice toate aceste date pentru ca părinţii şi societatea în ansamblu să ştie care este nivelul de performanţă al fiecărei şcoli.

Rep.:Veţi menţine ideea introducerii în premieră a simulării bacalaureatului din clasa a XI-a?

R.P.: Metodologia privind organizarea examenului de Bacalaureat pentru anul viitor nu are schimbări care să îi vizeze pe candidaţi. Pe partea de organizare a examenului, schimbările sunt nesemnificative pentru publicul larg, dar sunt unele lucruri pe care le-am întărit pe zona de respectare a metodologiei, în special elementele care ţin de securitate, extrageri de subiecte etc. Dar, repet, doar întărim anumite lucruri care existau de fapt. În acelaşi timp, vom lua măsurile necesare ca pregătirea pentru examen să înceapă din 16 septembrie şi să se desfăşoare serios pe tot parcursul anului. Vom avea o serie de discuţii cu toţi inspectorii, aceştia la rândul lor cu toţi directorii de unităţi de învăţământ, astfel încât, pe de-o parte, părinţii şi elevii să fie la curent cu procedurile, pe de altă parte, să ne asigurăm că fiecare liceu are un plan de măsuri coerent şi realist, care să vizeze ameliorarea rezultatelor la examenul de anul viitor. Vom face evaluări, asistenţe la clasă, inspecţii, vom urmări cu mare atenţie cum se folosesc orele de Română, de Matematică, de Fizică, de Chimie etc., vom verifica dacă există în fiecare liceu program de ore suplimentare, meditaţii la şcoală. Aşa cum am anunţat deja, vom introduce simulări naţionale ale examenului de bacalaureat la clasa a XII-a şi, ca o noutate, la clasa a XI-a. Din semnalele venite din partea celor cu care am discutat până acum, am înţeles că această măsură se bucură de o largă susţinere.

Rep.: O altă noutate pentru anul şcolar viitor?

R.P.: Este vorba de sistemul de evaluare periodică la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educaţiei, este o idee pe care instituţiile specializate în ştiinţele educaţiei din ţară şi din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea naţională este prima evaluare după ani buni de şcoală. Să nu ne mirăm când constatăm că 25 la sută din copiii noştri nu reuşesc să ia nota 5 la două examene. Mă rog, nu sunt uşoare, dar nu sunt nici grele, sunt examene de evaluare naţională, Matematica şi Româna, de la sfârşitul clasei a VIII-a. Acest sistem va deveni standard începând cu anul şcolar 2013-2014. Prin urmare, după câţiva ani de grădiniţă, după clasa pregătitoare, după clasa I, ajungem în clasa a II-a şi putem să vedem care este nivelul elevilor, iar informaţiile respective le putem folosi pentru a vedea unde avem vulnerabilităţi, unde sunt probleme, la nivel de şcoli, la nivel de clase, chiar la nivel de elev în raport cu ceilalţi elevii. Anul acesta ne-am uitat cu foarte mare atenţie la rezultate şi vom face fişe pentru fiecare şcoală în parte în special pe diferenţele de evaluare. Atunci când ai în catalog 8.00 la Matematică, iar la evaluarea naţională ai 2,80 - caz real - înseamnă că ai o problemă. Şi dacă este un copil, poţi să spui că a fost un accident, se întâmplă, dar dacă ai mai mulţi şi dacă se repetă an după an, înseamnă că acea şcoală are o problemă foarte serioasă cu evaluarea la clasă. Când supraevaluezi un copil la clasă greşeşti nu o dată, greşeşti de mai multe ori. În primul şi în primul rând greşeşti în raport cu copilul, pentru că el va avea sentimentul că ştie, dar apoi constată că nu este de 8.00, ci este de 2,80. În al doilea rând, greşeşti în raport cu părinţii, pentru că părinţii au încredere că evaluarea noastră este una corectă şi stau liniştiţi că au copii pe drumul cel bun, iar noi de fapt îi minţim printr-o evaluare necorespunzătoare. Prin urmare, Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi caselor corpului didactic le voi cere pentru anul şcolar 2013-2014 să aibă ca temă principală această problematică a evaluării, să fie cât mai corectă şi să remediem problemele din timp.

Rep.: Sunteţi hotărât să aplicaţi măsuri radicale?

R.P.: Nu sunt adeptul măsurilor radicale, dar nici nu ezit să le adopt, dacă este cazul. Cred că fiecare trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile corespunzător, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, măsurile de corecţie nu vor întârzia să apară. Aşadar, revin, nu se pune problema unor măsuri radicale, se pune problema ca fiecare cadru didactic să-şi îndeplinească atribuţiile aşa cum trebuie la clasă şi insist foarte mult pe faptul că părinţii trebuie să fie informaţi corect în raport cu ceea ce se întâmplă în clasă şi cu evoluţia copiilor lor. Dacă vom continua să acordăm note mai mari decât este cazul, atunci ne vom trezi în situaţia în care copiii noştri, ajunşi în faţa primelor examene serioase, nu vor reuşi. Într-un fel, evaluările necorespunzătoare la clasă amputează viitorul copiilor noştri şi să nu ne mai mirăm atunci când aflăm că suntem pe ultimele locuri la evaluările internaţionale, ca de exemplu PISA. Am cerut ieri inspectorilor şcolari generali din fiecare judeţ să facă analize şi planuri de măsuri pentru acele şcoli care nu performează. De asemenea, i-am informat că doresc o abordare echilibrată, profesionistă, predictibilă. Dacă aceste măsuri, însă, nu vor da rezultate, nu voi ezita să apelez la măsuri mai dure, care pot merge până la schimbarea celor care nu-şi fac treaba.

Rep.: Cine este responsabil pentru copiii slab pregătiţi?

R.P.: Un copil de clasa a VIII-a care nu ia nota 5 este un copil care a irosit opt ani din viaţă, cu consecinţe dramatice pentru viitorul lui, iar vina o purtăm noi, nu copilul. Când ai 30.000 - 35.000 de copii, absolvenţi ai ciclului gimnazial, care nu reuşesc să ia nota 5 la Evaluarea Naţională, după opt ani de şcoală şi nu ştiu câţi ani de grădiniţă, înseamnă că ai irosit opt ani din viaţa fiecăruia în parte, cu consecinţe dramatice pentru viitorul fiecăruia, dar şi al societăţii în ansamblu. De vină nu sunt copiii aflaţi în această situaţie, ci noi, părinţii, cadrele didactice, comunitatea în ansamblul ei. Iată de ce, prioritatea noastră, a tuturor, trebuie să fie corectarea acestor situaţii.

Rep.: Dar părinţii interesaţi mai mult de fraudarea examenelor decât de pregătirea serioasă a propriilor copii?

R.P.: Părinţii interesaţi de fraudarea unui examen nu realizează deserviciul făcut copiilor lor. Eu sunt părinte. Nu intru în categoria părinţilor interesaţi de note fără acoperire în realitate, ci pe mine mă interesează ce ştiu copiii mei şi, împreună cu profesorii de la clasă, urmăresc ceea ce se întâmplă în fiecare zi cu copiii mei. Numai în acest mod vom reuşi să avem copii educaţi, copii care să facă faţă provocărilor de mâine. Să plecăm de la ceea ce s-a întâmplat la examenele naţionale. Părinţii care sunt interesaţi de fraudarea unui examen pentru ca ai lor copii să aibă rezultate bune înseamnă că nu realizează deserviciul pe care îl fac copiilor lor. Însă, atenţie, nu aş vrea să generalizăm. Eu ştiu că sunt mulţi profesori responsabili, aşa cum ştiu că sunt şi mulţi părinţi responsabili. Nu trebuie să aruncăm dintr-o dată vina pe toată lumea, dar dacă avem cinci la sută situaţii de acest gen, respectiv profesori sau părinţi mai puţin conştienţi de responsabilităţile lor, noi trebuie să încercăm să-i conştientizăm şi pe părinţi, şi pe profesori, şi pe elevi că este interesul tuturor să ne facem treaba bine şi să nu ne minţim, pentru că, în fond, a frauda evaluarea înseamnă nu numai a încălca legea, ci şi a ne minţi.

Rep.: Ce veţi face cu profesorii dispuşi să fraudeze?

R.P.: Vom face totul ca profesorii care fraudează să nu mai fie la catedră. Vom face absolut tot ceea ce putem să facem la nivelul Ministerului Educaţiei ca legea să fie mult mai clară cu privire la măsurile pe care le putem adopta în situaţii de fraudă. Cei care consimt fraudarea actului de educaţie - examene, documente de studii etc. - nu mai au ce căuta în sistem. Sigur că trebuie să respecţi în acelaşi timp niştre proceduri, să respecţi legea, eşti vinovat numai în momentul în care există o decizie definitivă şi irevocabilă. Eu cred că avem o problemă cu profesorii care pregătesc frauda şi vă asigur că vom folosi toate instrumentele legale ca aceşti oameni să nu mai fie la catedră. Ne aflăm într-un dialog permanent cu instituţiile statului, Ministerul Justiţiei, cu Procuratura, iar oamenii noştri de la Departamentul juridic analizează situaţiile şi vă vom ţine la curent de fiecare dată când sunt lucruri noi.

Rep.: V-am auzit vorbind despre prevenţie. La ce v-aţi referit?

R.P.: Să nu ne fie ruşine să folosim cuvintele cinste, muncă, respect. Cred că prevenţia este foarte importantă pentru că, de fapt, ajungem în această situaţie pentru că unii dintre noi nu considerăm ca fiind o valoare cinstea, munca, respectul. Dacă nu le consideri ca valori fundamentale la care trebuie să te raportezi corespunzător, atunci evident că încerci să trişezi. Eu cred că trebuie să conştientizăm corespunzător aceste valori pe care trebuie să le predăm elevilor. Dacă ele nu au fost învăţate în mediul în care au trăit copiii până au ajuns în şcoală, atunci este responsabilitatea noastră să le predăm. Nu cred că trebuie să ne fie ruşine să folosim aceste cuvinte - cinste, muncă, respect. Dacă în şcoală nu cultivăm aceste valori, atunci ce fel de societate construim?

Rep.: Ce trebuie făcut urgent în sistem?

R.P.: Trebuie să întărim dialogul cu toţi actorii interesaţi şi implicaţi în actul de educaţie. Educaţia este un bun al fiecăruia dintre noi, dar este şi un bun public. Prin urmare, este firesc ca temele de educaţie să suscite un interes larg şi, de multe ori, dezbateri aprinse. Din decembrie şi până acum am încercat să avem o atitudine proactivă, deschisă, să venim în întâmpinarea problemelor şi să asigurăm o participare largă a diferitelor categorii de actori interesaţi şi implicaţi în actul de educaţie. Nu există temă mare pe care am lansat-o în această perioadă şi care să nu fi fost supusă dezbaterilor publice. Este important ca în măsurile pe care le adoptăm să implicăm un număr cât mai mare de oameni, profesionişti ai domeniului, care să contribuie la identificarea celor mai bune soluţii.