Autostrăzile construite în România în zona de şes sunt de trei ori mai scumpe decât în Bulgaria

"În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia - Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus - Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) - 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)", se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, analiza arată că în România preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.

Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/km de autostradă construit în zonă de şes este de aproape trei ori mai mare, potrivit sursei citate.

În urma anchetei sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor contractante să evite încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale. Instituţia a constatat că există situaţii în care, prin semnarea de acte adiţionale, câştigătorul licitaţiei (cel care oferă cel mai mic preţ) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării, care poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse iniţial de concurenţii săi.

Astfel, în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuţie de lucrări de construcţii de drumuri şi de servicii au fost încheiate 203 acte adiţionale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.

Din cele 23 de contracte cu valoare modificată, pentru 8 contracte valoarea iniţială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte 8 contracte valoarea iniţială a crescut între 10% - 30%, iar 2 contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea iniţială.

"Această situaţia nu este o caracteristică doar a pieţei româneşti: conform unui raport al Curţii Europene de Conturi privind lucrările de infrastructură derulate din fonduri comunitare în Germania, Grecia, Polonia și Spania în perioada 2000-2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu mai mult de 20% în timpul execuţiei lucrării", se spune în comunicat.

Analiza realizată de Consiliul Concurenţei indică faptul că piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.

"Asocierile între companii în vederea participării la licitaţii, precum şi prezenţa unei companii în două sau mai multe asocieri pentru a participa la licitaţii ce se desfăşoară în acelaşi timp, sunt frecvente şi reprezintă caracteristici ale acestei pieţe. Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din punct de vedere al concurenţei acestea creează suspiciuni privind schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de companii independente", arată Consiliul Concurenţei.

În vederea asigurării unei concurenţe reale în cadrul unei licitaţii, Consiliul consideră necesară limitarea interacţiunii între ofertanţi şi evitarea organizării simultane a licitaţiilor cu acelaşi obiect, aşa cum s-a întâmplat în cazul licitaţiilor corespunzătoare celor şase sectoare organizate de CGMB pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare a străzilor.

Pe de ală parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi implicit, creşterea costurilor acestora.

Studiul autorităţii de concurenţă arată că termenele de execuţie a lucrărilor din România au fost depăşite la majoritatea tronsoanelor de autostradă cu mai mult de 12 luni. Conform raportului Curţii Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în ţările incluse în analiză au înregistrat depăşiri de termen, în medie cu 9 luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat iniţial.

În perioada 2007 - 2011, marja medie a profitului obţinut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români şi de 4% pentru cei străini.

Raportul Consiliului Concurenţei menţionează şi faptul că, deşi obligatorie, publicarea în anunţurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcţii de drumuri poate influenţa/afecta formarea preţului. Cunoaşterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale şi performanţele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.

"În cazul companiilor care sunt deţinute de autorităţi locale, Consiliul Concurenţei va colabora cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în vederea analizării modului în care acestor companii le sunt încredinţate contracte publice, din perspectiva respectării regulilor de concurenţă şi ajutor de stat. În contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR şi constituirea a două noi companii naţionale, Consiliul Concurenţei recomandă iniţiatorului actului normativ să delimiteze clar activităţile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cât şi sursele de finanţare pentru cele două categorii de activităţi", se mai arată în comunicat.

În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii atât companiilor din sector, cât şi administratorilor reţelei de drumuri publice.

În urma acesteia, au fost iniţiate patru investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel (extracţia/prelucrarea şi comercializărea de agregate minerale de balastieră, participarea cu oferte trucate la licitațiile organizate de către DRDP Craiova, împărţirea pieţei între unele companii active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri aflate în administrarea DRDP Braşov, respectiv DRDP Timişoara), aflate în prezent în derulare.

Raportul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei.