Peste 290.000 de euro, contribuţia României în 2014 la Institutul Universitar European din Florenţa

Institutul Universitar European (IUE) de la Florenţa, înfiinţat în 1972, are la bază o convenţie interguvernamentală a statelor membre fondatoare ale Comunităţii Europene, care reglementează funcţionarea institutului, programele de pregătire doctorală şi post-doctorală şi contribuţia fiecărui stat semnatar la bugetul institutului, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG lansat în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Până la 31 decembrie 2006, studenţii români bursieri la IUE au primit finanţare prin intermediul programelor destinate statelor terţe. După aderarea României la Uniunea Europeană, nu a mai existat nicio bază juridică de finanţare a acestor bursieri.

România a primit invitaţia de a adera la această instituţie la începutul lui 2007. Ulterior, prin Legea nr. 110/2009, România a aderat la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, semnată în 1972, revizuită în 1992 şi intrată în vigoare în 2007, după ratificarea sa de către Regatul Belgiei. Potrivit acestui act normativ, "modalităţile de punere în aplicare a Convenţiei privind înfiinţarea IUE de la Florenţa vor fi stabilite prin acte normative ulterioare".

România a devenit membră deplină a Institutului în 2010, după ce statele Consiliul Superior au adoptat o decizie în acest sens. Conform prevederilor Convenţiei, guvernele statelor semnatare au obligaţia de a desemna doi membri în Consiliul Superior al Institutului, iar in acest context, printr-o HG din iulie 2010, Guvernul României i-a delegat pe prof. univ. dr. Vasile Puşcaş şi pe lector dr. Bogdan Aurescu în Consiliul Superior al Institutului European de la Florenţa.

În prezent, 20 de state membre UE au aderat la Institutul Universitar European de la Florenţa, respectiv Belgia, Danemarca, Germania, Republica Elenă, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Cipru, Slovenia, Slovacia, Estonia şi România.

Pentru ca România să poată beneficia din plin de avantajele aderării la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, respectiv pentru ca reprezentanţii României în Consiliul Superior al IUE să poată fi prezenţi la întrunirile acestui organism, este necesar să plătească o contribuţie, calculată în funcţie de PIB-ul României în ultimii trei ani dinaintea aderării (perioada 2008-2010, anul aderarii fiind considerat cel în care Consiliul Superior a emis decizia de modificare a Convenției) şi stabilită la 1,07% din bugetul Institutului.

Cifrele de referința pentru PIB sunt cele oferite de Eurostat. Conform deciziei Consiliului Superior 3/2004, contribuția nu poate sa fie inferioară taxei plătite pentru cercetătorii înregistrați, calculată ca echivalentul a 12.000 euro pentru un cercetător pe an.

Conform calculelor, contribuţia României pentru 2014 este de 292.320 Euro, urmând ca plăţile anuale ulterioare să se efectueze conform notificărilor transmise de IUE. Fondurile vor fi asigurate din bugetul MEN ce va fi aprobat pentru anii 2014-2016.

Prin participarea României la luarea deciziilor în cadrul Consiliului Superior, se urmăreşte promovarea imaginii externe a României şi creşterea vizibilităţii internaţionale prin intermediul deciziilor și programelor desfășurate de acest prestigios for.

Prin activităţile sale în domeniul învăţământului superior şi al cercetării, Institutul contribuie la dezvoltarea patrimoniului cultural şi ştiinţific al Europei, constituindu-se, de asemenea, într-un forum de discuţii şi schimburi de idei pe tematicile care fac obiectul domeniilor de studii menţionate mai sus. În plus, IUE este apreciat la nivelul Uniunii Europene, fiind depozitarul Arhivelor Istorice ale Uniunii Europene. De asemenea, IUE colaborează cu multe personalităţi politice sau organizaţii europene, fie în cadrul unor programe de cercetare, fie prin organizarea unor conferinţe tematice susţinute de lideri politici importanţi.

Din punct de vedere administrativ, Institutul Universitar European de la Florenţa este format din consiliul superior, preşedintele Institutului şi consiliul academic.

Consiliul Superior este compus din câte doi reprezentanţi ai guvernelor statelor contractante, fiecare stat având un vot în cadrul Consiliului.

Preşedinţia Consiliului Superior este deţinută, pe rând, pentru un mandat de un an, de către un reprezentant al fiecăruia dintre statele membre. Preşedintele Institutului, Secretarul şi un reprezentant al Comunităţilor Europene iau parte la reuniunile Consiliului Superior, dar nu au drept de vot. Consiliul Superior este responsabil pentru adoptarea principalelor direcţii de acţiune ale Institutului, conduce activităţile acestuia şi facilitează relaţiile dintre Guverne şi Institut. De asemenea, Consiliul Superior ia deciziile necesare pentru realizarea sarcinilor care îi revin, acestea luându-se în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Limbile oficiale ale Institutului sunt limbile oficiale ale statelor contractante.