MNIR: Expertiza cenuşii nu a putut releva dacă au fost arse şapte tablouri

Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că, în urma analizei cenuşii, s-a stabilit că au fost arse minimum trei şi maximum patru lucrări, realizate în tehnica ulei pe pânză.

Potrivit acestuia, dintre cele şapte tablori furate, cele realizate în tehnica ulei pe pânză sunt "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud şi "Autoportrait" de Meyer de Haan.

"Lucrările furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam sunt realizate pe hârtie, fie pastel pe hârtie, fie grafică pe hârtie realizată cu tuş. Deci chiar în cazul în care aceste piese ar fi ars, ele nu lasă urme care să poată fi măsurate prin tehnica pe care o folosim noi şi sigur la perioada la care a fost recoltată proba, la câteva zile, săptămâni, după presupusa ardere. Deci vorbim întodeauna despre presupusa ardere. Ceea ce am pus în evidenţă în cenuşa pusă la dispoziţie de DIICOT sunt resturi care aparţin de tablouri realizate în tehnica ulei pe pânză, deci care au avut şasiuri şi pânză cu strat de preparaţie", a precizat Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiştii MNRI în cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru, la 1 martie.

Directorul MNRI a adăugat că materialele supuse expertizei au fost recoltate în 1 martie, fiind obţinute după demontarea sobei din locuinţa aflată în localitatea Carcaliu.

Reprezentanţii MNRI au mai menţionat că nu pot preciza cu exactitate dacă tablourile furate de la Muzeul din Rotterdam sunt cele arse şi că expertiza solicitată de procurori nu a urmărit stabilirea acestor aspecte.

"Parchetul ne-a cerut să punem în evidenţă existenţa unor elemente care pot să provină din tablouri arse, iar răspunsul este pozitiv. Există elemente certe care provin din tablouri arse. Dacă provin din aceste tablouri sau din alte tablouri aceasta este o altă întrebare la care nici nu am fost chemaţi să dăm răspunsul şi vă mărturisesc pe fragmentele care sunt păstrate nici nu am putea face în acest moment. Sigur că nu este imposibil şi că nu este exclus să se facă (...) Această expertiză nu a fost una de autentificare", a adăugat directorul general al MNRI.

Directorul Muzeului de Istorie a mai precizat că preţul unei astfel de expertize poate ajunge la zeci de mii sau chiar sute de mii de euro, însă, în acest caz, nu s-a perceput o taxă.

"Probabil când se va termina procesul, statul se va adresa împotriva celor care, eventual vor fi găsiţi vinovaţi şi va încerca să recupereze cheltuielile, dar în acest moment muzeul nu a perceput nicio taxă de la Parchet pentru această operaţiune foarte specializată şi care este foarte costisitoare", a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Muzeul Naţional de Istorie a României a prezentat rezultatele expertizei, într-o conferinţă de presă care a avut loc joi. La conferinţă au participat directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, şi echipa de experţi a Centrului de Cercetări şi Investigaţii Fizico-Chimice şi Biologice din cadrul muzeului, din care fac parte dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu şi cercetător ştiinţific Zizi Baltă.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Dosarul va fi luat în discuţie de magistraţii Judecatoriei Sectorului 3 Bucureşti, primul termen de judecată fiind stabilit în 13 august.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Olga Dogaru le-a spus anchetatorilor că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi pietenilor lui şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă "tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziţia făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

"Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul - sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă", a declarat Olga Dogaru, în faţa procurorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenuşă şi material rezultate în urma arderii din soba locuinţei Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice.

Potrivit raportului întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, "în proba de cenuşă pusă la dispoziţie s-au evidenţiat şi separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcţie, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foiţe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc. Din analiza chimică a cenuşii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obţinerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea".

Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Naţional de Istorie a României.

Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

În 22 iulie, la Tribunalul Bucureşti, care judeca recursul unora dintre inculpaţi la menţinerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru şi-a schimbat declaraţia şi a arătat în faţa judecătorilor că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior într-o declaraţie dată în faţa procurorilor, care a fost prezentată în rechizitoriul trimis Judecătoriei Sector 3.

Întrebată de preşedintele completului de judecată ce s-a întâmplat cu tablourile, Olga Dogaru a spus că distrugerea acestora este cercetată într-un dosar desprins din cel privind furtul, declarând: "Eu nu am ars tablourile".