MNIR: Cuiele din cenuşa analizată în ancheta privind tablourile furate, mai vechi de secolul XIX

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat, joi, că aceste cuie găsite la expertiză sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, produse "într-o tehnică meşteşugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare".

"Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unor maşini din sârmă. Este o diferenţă de la cer la pământ. Şi pigmenţii sunt pigmenţi specifici pentru vopselele de ulei profesioniste, folosite de pictori, nu sunt vopsele folosite pentru vopsit gardul sau mobila. De asemenea, aţi văzut că adesea pigmenţii sunt aşezaţi pe stratul de preparaţie şi poartă urme de pânză imprimată sau chiar incomplet arsă", a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiştii MNIR în cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru.

Acestea au fost prelevate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la percheziţia din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Mălăşneaca nr. 1351, judeţul Tulcea şi separate în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.

Reprezentanţii MNIR au precizat că, în urma expertizei, s-a stabilit că, după numărul şi tipurile de cuie găsite, este posibil să fie arse trei tablouri diferite.

"La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată şi a cărei pânză a fost realizată pe un şasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate în tehnica ulei pe pânză", a precizat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele şapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam.

Muzeul Naţional de Istorie a României a prezentat rezultatele expertizei într-o conferinţă de presă care a avut loc joi. La conferinţă au participat directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, şi echipa de experţi a Centrului de Cercetări şi Investigaţii Fizico-Chimice şi Biologice din cadrul muzeului, din care fac parte dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu şi cercetător ştiinţific Zizi Baltă.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Dosarul va fi luat în discuţie de magistraţii Judecatoriei Sectorului 3 Bucureşti, primul termen de judecată fiind stabilit în 13 august.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Olga Dogaru le-a spus anchetatorilor că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi pietenilor lui şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă "tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziţia făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

"Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul - sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă", a declarat Olga Dogaru, în faţa procurorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenuşă şi material rezultate în urma arderii din soba locuinţei Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice.

Potrivit raportului întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, "în proba de cenuşă pusă la dispoziţie s-au evidenţiat şi separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcţie, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foiţe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc. Din analiza chimică a cenuşii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obţinerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea".

Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Naţional de Istorie a României.

Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

În 22 iulie, la Tribunalul Bucureşti, care judeca recursul unora dintre inculpaţi la menţinerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru şi-a schimbat declaraţia şi a arătat în faţa judecătorilor că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior într-o declaraţie dată în faţa procurorilor, care a fost prezentată în rechizitoriul trimis Judecătoriei Sector 3.

Întrebată de preşedintele completului de judecată ce s-a întâmplat cu tablourile, Olga Dogaru a spus că distrugerea acestora este cercetată într-un dosar desprins din cel privind furtul, declarând: "Eu nu am ars tablourile".