Varga: Principala modificare a Codului Silvic, trecerea la vânzarea lemnului măsurat

"La preluarea mandatului meu, am realizat o analiză a situaţiei tăierilor pădurilor din România, fiind alarmată de numărul mare de sesizări şi reclamaţii. Am descoperit că tăierile ilegale de lemn sunt un fenomen la nivel naţional, lucru de altfel confirmat şi de către raportul Curţii de Conturi din martie", a mai spus Lucia Varga, care a precizat că a constatat "cu tristeţe că pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor".

Ministrul delegat a precizat că printre principalele cauzele identificate ca fiind la baza acestui fenomen se numără legislaţia "defectuoasă, care de multe ori a fost modificată pentru a permite furtul de lemn", dar şi existenţa unor instituţii de control şi administrare "ineficiente, care au închis ochii la furtul de lemn".

Având în vedere cauzele care au dus la fenomenul tăierilor ilegale de lemn, Varga a precizat că a urmărit modificarea legislaţiei, pachetul legislativ care urmează să fie prezentat Parlamentului, după aprobarea de către Guvern, conţinând noul Cod Silvic şi alte cinci legi subsecvente.

"Principala modificare a Codului Silvic se referă la interzicerea vânzării lemnului «pe picior», cu alte cuvinte, se trece de la vânzarea lemnului estimat la vânzarea lemnului măsurat", a precizat Lucia Varga, arătând că în toate ţările europene, cu excepţia Franţei şi a României, lemnul se vinde la cantitate măsurată, nu estimată.

O altă lege are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 171 privind stabilirea contravenţiilor silvice.

Potrivit ministrulu delegat, prin acest act normativ se sancţionează noi fapte contravenţionale şi se măreşte cuantumul contravenţiilor silvice de două până la cinci ori, pentru 27 de fapte contravenţionale.

O altă lege avută în vedere este cea a statutului personalului silvic, care stabileşte foarte clar cazurile de incompatibilitate, după ce s-a observat că o mare parte a angajaţilor silvici lucrau la stat, însă, după finalizarea programului de opt ore, continuau să muncească pentru afacerile private pe care le deţineau şi care care aveau legătură cu exploatarea lemnului. În urma modificărilor preconizate, angajaţii silvici vor fi nevoiţi să aleagă unde urmează să lucreze.

"Din păcate, am constatat în teritoriu că există situaţii în care angajaţii silvici la ocoale private sau de stat păzeau ziua pădurea, iar după cele opt ore de program aveau firme de exploatare de transport a lemnului şi, practic, tăiau pădurea. Nu poţi să şi păzeşti pădurea şi să o şi tai în acelaşi timp", a mai spus Lucia Varga.

Un alt act legislativ are în vedere provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialului lemnos, modificările legislative având în vedere atât clarificarea legislaţiei, cât şi precizarea foarte exactă a modului în care masa lemnoasă este introdusă pe piaţă.

Astfel, avizele de însoţire a lemnului vor fi eliberate de către administrator, şi nu de societăţile care exploatează masa lemnoasă, adică nu vor fi 9.000 de agenţi economici care îşi întocmesc avizul pentru lemnul tăiat, ci vor exista cel mult 450 de administratori, care sunt, de fapt, şi şefi de ocoale, care vor întocmi aceste documente de însoţire a lemnului.

"Odată cu introducerea acestui regulament, sperăm să diminuăm şi mai mult furtul de lemn, pentru că ştim că în Romănia se fură cu acte", a explicat Varga.

Potrivit ministrului delegat, cel de-al cincilea act normativ este hotărârea de Guvern pentru reorganizarea inspectoratelor silvice, instiutuţii care, potrivit ministrului, "încă nu sunt suficient de eficiente".

Lucia Varga a mai arătat că au fost elaborate normele necesare acordării compensaţiilor pentru proprietarii de păduri care deţin proprietăţi în parcurile naturale, în ariile protejate, şi care nu şi-au putut exercita dreptul de proprietate din motive de constrângeri legislative europene.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a explicat că măsurile legislative, respectiv trei legi şi trei hotărâri de guvern, se află în circuitele de avizare, astfel încât, până la sfârşitul lunii august, să poată fi aprobate în Guvern, iar cele trei proiecte de legi să poată intra apoi spre dezbatere şi aprobare în Parlament.