Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, luni, că declaraţiile premierului francez, Jean-Marc Ayrault, privind necesitatea ca România şi Bulgaria să adere într-o primă fază la spaţiul Schengen cu punctele de frontieră de pe aeroporturi, confirmă o "aşteptare largă la nivel european".
"Aş vrea să salut poziţia constantă a Franţei de a sprijini găsirea unei soluţii legitime în favoarea României şi Bulgariei. Exprimarea publică în sensul unei soluţii în doi paşi, în două trepte, aşa cum s-a vorbit anterior a fost şi o propunere de compromis franco-germană de altfel, vine să confirme faptul că există o aşteptare largă la nivel european spre o soluţie favorabilă României", a afirmat Corlăţean luni, întrebat despre declaraţiile oficialului francez în vizita de săptămâna trecută la Bucureşti.
De asemenea, Corlăţean a subliniat că trebuie făcută o diferenţă între momentul luării acestei decizii în ultimul Consiliu JAI de la sfârşitul anului, după prezentarea de către Comisia Europeană a raportului MCV, şi intrarea efectivă în vigoare a deciziei în prima parte a anului următor.
"Faceţi o diferenţă între a se lua o decizie la Consiliul JAI înainte de finalul acestui an, aşa cum s-a configurat ca şi concluzie la reuniunea din martie a Consiliului JAI, şi intrarea în vigoare efectivă în prima parte a anului următor", a afirmat Corlăţean.
Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat că Parisul susţine acordarea României, "în câteva luni", a "semnalului" aderării la spaţiul Schengen cu punctele de frontieră de pe aeroporturi.
"Franţa a acordat mereu o atenţie sporită intenţiei României, a guvernului român de a adera la spaţiul Schengen, însă, după cum ştiţi, apartenenţa la acest spaţiu presupune atât drepturi, cât şi obligaţii. Prin urmare, dacă se vrea avansarea negocierilor şi nu aşteptarea unei etape următoare, este nevoie de pragmatism. De aceea, Franţa a propus ca măsură imediată permiterea deschiderii frontierelor aeriene", a afirmat Ayrault, într-un interviu difuzat sâmbătă de Digi 24, realizat la finalul vizitei oficiale în România a oficialului francez.
Întrebat ce înseamnă "măsură imediată", el a răspuns că "în câteva luni" şi îşi doreşte ca acest pas să fie făcut până la sfârşitul anului, deşi îi este foarte greu să dea un termen exact având în vedere că decizia aderării la Schengen se ia în unanimitate de către celelelate state.
El a arătat că "România este pregătită" pentru acest prim pas al aderării la Schengen datorită "eforturilor extraordinare făcute" şi a adăugat că "românii trebuie să primească un semn din partea Europei".
Pe de altă parte, el a arătat că "e încă de lucru" pentru cealaltă etapă a aderării şi cu punctele de frontieră terestră, făcând referire la măsuri de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate.
Preşedintele Traian Băsescu afirma în urmă cu două săptămâni, într-un interviu pentru Wiener Zeitung, că se aşteaptă ca aderarea României la spaţiul Schengen să aibă loc în aprilie 2014, dar ţara noastră trebuie să îşi îndeplinească angajamentele.
"Contez pe aderarea noastră în aprilie 2014", afirma Băsescu pentru Wiener Zeitung, întrebat când va deveni România membră Schengen.
Decizia privind calendarul de aderare a României şi Bulgariei a fost amânată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din luna martie, în urma opoziţiei Germaniei, Olandei şi Finlandei, care au arătat că aşteaptă ca Bucureştiul şi Sofia să aibă mai întâi mai multe progrese în cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare în domeniul Justiţiei. Următorul raport al Comisiei Europene privind MCV pentru cele două ţări este aşteptat în luna decembrie a acestui an.