Nava Flaminia, sub pavilion german, distrusă parţial în urma unui incendiu anul trecut, conţine 23.000 de tone de deşeuri, iar 14.000 de tone dintre acestea au fost declarate "import ilegal" de către autorităţile române, acestea trebuind să fie preluate de către statul german.
Reprezentanţii firmei care operează nava Flaminia, sub pavilion german, au primit, marţi, avizul pentru gestionarea a 9.000 de tone de deşeuri care se află pe vas, însă autorităţile române nu au dat aviz pentru gestionarea altor 14.000 de tone de deşeuri pe care le-au declarat "import ilegal", a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Mihail Fâcă, prezent în Prahova la inaugurarea unei staţii de producere a energiei pe bază de biogaz.
Mihail Fâcă a precizat că cele 14.000 de tone de deşeuri declarate "import ilegal" vor trebui să fie preluate de către statul german.
Întrebat în ce constau deşeurile pe care autorităţile române le-au declarat import ilegal, preşedintele ANPM a precizat că cele 14.000 de tone de deşeuri sunt ambalate în containere care conţin mâncare alterată, doze de băuturi răcoritoare, mobilă, materiale textile, pantofi.
"Mai există nişte containere despre care nu ştim ce conţin, dar din aceeaşi calitate, adică nu există niciun fel de container cu substanţe periculoase, explozibile sau minuni de genul acesta. Aşa ceva nu există", a adăugat Mihail Fâcă.
Şeful ANPM a mai spus că din totalul de 9.000 de tone de deşeuri pentru care autorităţile române au dat acordul privind gestionarea pe teritoriul României, 8.000 de tone sunt fier vechi şi o mie de tone sunt şlam, un produs care va fi folosit de către fabrici de ciment din România.
"Este chiar interesul lor (al fabricilor de ciment - n.r.), fiindcă are proprietăţi combustibile foarte bune", a spus Fâcă.
De asemenea, întrebat despre apele uzate de pe nava Flaminia, preşedintele ANPM nu a precizat despre ce cantitate este vorba, însă a spus că acea apă poate fi epurată în "absolut orice staţie de epurare din ţară care are autorizaţie şi acord de mediu".
"Acea apă este o apă rezultată din procesul tehnologic, adică fierul îl scot de pe navă, îl pun într-un bazin etanş, unde îl spală pentru decontaminare. Apa aceea care rămâne în urma spălării trece printr-o staţie de epurare mobilă a operatorului respectiv, ajunge la caracteristicile NTP 02, care înseamnă la nivelul apei municipale de canalizare şi se poate trece printr-o staţie de epurare", a explicat Fâcă.
Acesta a mai afirmat că nu poate spune unde va fi epurată acea apă, acest aspect fiind "o chestie contractuală între operatorul care face epurarea şi o staţie de epurare" şi că autorităţile române vor verifica, prin Garda de Mediu, dacă staţia de epurare respectivă respectă toate condiţiile impuse prin lege.
Nava portcontainer MSC Flaminia, sub pavilion german, a acostat, în luna mai, în Portul Constanţa, aşteptând aprobări de la autorităţile române pentru a fi decontaminată de deşeuri periculoase şi reparată la Şantierul Maval Daewoo din Mangalia, după ce a luat foc în largul Oceanului Atlantic, în 2012.
"Gândul" a relatat că între cele 2.876 de containere pe care nava MSC Flaminia le transporta, în luna iulie 2012, de la Charleston, SUA, către Antwerp, Belgia, în jur de 150 conţineau substanţe chimice clasificate ca deşeuri periculoase. În incendiul provocat de o explozie la bordul navei au fost distruse sau deteriorate parţial aproximativ 120 de containere cu astfel de substanţe, declara prefectul de Constanţa, Eugen Bola, pentru "Gândul".
INSEMEX Petroşani, institut care verifică pericolul de explozie a gazelor acumulate în mine şi face studii de securitate minieră, a stabilit că la bordul MSC Flaminia nu există risc de explozie, în condiţii normale de temperatură şi de exploatare.
Presa a relatat, în ultima perioadă, că apele uzate rămase pe nava Flaminia în urma stingerii incendiului vor fi transportate la o firmă din Prahova, unde ar urma să fie epurate.
Autorităţile din Prahova spuneau însă că nu vor fi de acord ca apele uzate de pe nava MSC Flaminia să fie aduse la Ploieşti pentru a fi epurate şi au solicitat autorităţilor puncte de vedere oficiale privind parcursul acestor deşeuri pe teritoriul României.