Butcher: Visa Waiver nu e o ofertă pentru ţările partenere; trebuie respectate cerinţele

"Înţeleg că poate e o frustrare în rândul românilor şi oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o ţară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislaţia are cerinţe foarte precise care trebuie îndeplinite şi în privinţa unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului şi cooperarea pe probleme de securitate România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz şi modificarea legislaţiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile", a afirmat oficialul american în interviul acordat MEDIAFAX.

Butcher a arătat că rata de refuz a solicitărilor de viză din România a scăzut constant în ultimii ani până la 17% în 2012, iar criteriul privind procentul de 3% care trebuie atins în baza legislaţiei actuale ar putea fi modificat prin adoptarea de Congres a modificărilor susţinute de Administraţia Obama, el evitând însă să indice o dată posibilă pentru adoptarea legii.

De asemenea, oficialul american afirmă că SUA urmăresc "cu mare atenţie" procesul de revizuire a Constituţiei şi că indiferent de modificările aduse, trebuie avute în vedere respectarea statului de drept, întărirea instituţiilor statului şi continuarea luptei anticorupţie.

Butcher a reafirmat, în interviul acordat cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a SUA, că respectarea statului de drept şi transparenţa sunt importante pentru investitorii americani, la fel ca şi predictibilitatea şi stabilitatea mediului de afaceri, el adăugând că partea americană are aşteptări privind respectarea recomandărilor din ultimul raport MCV al Comisiei Europene.

În privinţa deciziei referitoare la proiectele Nabucco West şi TAP, el afirmă că SUA au avut o poziţie de neutralitate. Potrivit oficialului american, decizia defavorabilă Nabucco nu trebuie interpretată ca o declaraţie negativă la adresa României, fiind determinată de argumente comerciale.

El arată că soluţia pentru asigurarea viitorului energetic al României trebuie să se bazeze pe o combinaţie a folosirii gazelor de şist, exploatarea resurselor din platforma Mării Negre, o mai bună eficienţă energetică şi energiile regenerabile, iar companiile americane pot oferi tehnologie în acest sens.

Butcher a mai precizat că nominalizarea noului ambasador al SUA la Bucureşti ar trebui anunţată de Casa Albă în săptămânile următoare.

Prezentăm integral interviul acordat de Duane Butcher agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Bună dimineaţa! Sunteţi la şase luni de la preluarea conducerii reprezentanţei SUA la Bucureşti după plecarea în decembrie anul trecut a ambasadorul Mark Gitenstein. Care au fost principalele dumneavoastră priorităţi în aceste şase luni?

Duane Butcher: Da, sunt aproape şapte luni de când ambasadorul Gitenstein a plecat din Ambasada noastră şi eu am avut onoarea să conduc misiunea în această perioadă. Priorităţile noastre principale au fost problemele economice şi de business, promovarea firmelor americane care lucrează în România, în climatul de afaceri de aici, politicile de securitate şi politica internaţională, desigur. Dar şi statul de drept şi întărirea instituţiilor din România, am susţinut puternic, de asemenea, coabitarea între primul-ministru şi preşedinte şi nominalizarea noilor procurori-şefi.

Rep.: A trecut un an şi de la declanşarea anul trecut în România, la început de iulie, a unei crize constituţionale care a îngrijorat mult Statele Unite. Cum vi se pare actualul climat politic-constituţional din România? A redevenit România un partener sigur şi de încredere pentru administraţia SUA? Şi aţi spus mai devreme că aţi susţinut coabitarea între premier şi preşedinte. În ce fel?

D.B.: În primul rând trebuie să subliniez că România a fost în toată această perioadă un aliat de încredere. Cooperarea pe care am avut-o în domeniul securităţii, în Afganistan şi nu numai, cu scutul antirachetă, nu a avut de suferit deloc în timpul crizei constituţionale. Am fost îngrijoraţi că regulile constituţionale nu vor fi respectate, dar până la urmă ele au fost respectate şi noi suntem foarte mulţumiţi să vedem asta. Am avut o cooperare excelentă cu Preşedinţia şi Guvernul în ultimul an şi, desigur, unul dintre lucrurile pe care le urmărim cu mare atenţie este reforma constituţională. Cred că e foarte important ca, indiferent ce reforme sunt adoptate şi schimbări sunt aduse Constituţiei, trebuie avute prioritar în vedere menţinerea puterii instituţiilor, respectarea statului de drept şi continuarea luptei anticorupţie, în general o întărire a acestor lucruri.

Rep.: Şi credeţi că procesul de reformare a Constituţiei merge bine acum?

D.B.: Nu cred că pot caracteriza încă acest proces. Am văzut desigur unele declaraţii foarte bune privind angajamentul de a implica Comisia de la Veneţia, de a respecta opinia acesteia. Nu cred că e cazul să comentez cu privire la vreuna dintre schimbările din Constituţie, dar repet, cred că e important să fie o atenţie cu privire la întărirea instituţiilor şi lupta anticorupţie.

Rep.: Constituţia SUA a fost amendată de mai multe ori şi poate aţi fost martor la unele dintre aceste şi cunoaşteţi mai mult despre acest proces. Cum credeţi că funcţionează acum dezbaterea în România?

D.B.: Constituţia noastră este printre cele mai vechi din lume şi motivul pentru care a rezistat atât de mult este că a fost concepută cu un mare grad de flexibilitate. Pe de altă parte, modificarea unei constituţii nu e ceva uşor de făcut şi cred că noi nu am avut aşa de multe modificări într-o istorie de 200 de ani. În privinţa procesului de aici, e clar că este vorba de unul democratic şi noi sperăm ca rezultatul să fie o Românie mai puternică, cu un angajament reînnoit faţă de valorile democraţiei.

Rep.: Fostul ambasador Gitenstein arăta în toamna anului trecut că MCV şi Acordul cu FMI, UE şi BM sunt principalele priorităţi ale României. Cum vedeţi funcţionarea justiţiei din România în acest moment, după numirea procurorilor-şefi acum două luni? Inspiră mai multă încredere investitorilor americani?

D.B.: M-am întâlnit deja cu toţi procurorii-şefi care sunt în funcţie acum. Sunt impresionat de profesionismul acestora şi am speranţe mari că vor avea rezultate. Două luni e un timp prea scurt, dar cred că am văzut deja o activitate foarte bună a acestora şi sperăm că va continua. Statul de drept este o componentă vitală din pachetul pe care o ţară îl oferă investitorilor americani. Este o teorie despre laşitatea capitaliştilor, aceşti oameni se duc acolo unde ştiu că investiţiile lor vor fi în siguranţă. Şi un stat de drept puternic e un astfel de element de siguranţă. Dacă cineva merge în instanţă, e foarte important să ştie că proprietatea lui e protejată.

Rep.: Cum vede Ambasada SUA faptul că România are încă unele restanţe în îndeplinirea cerinţelor din raportul MCV al Comisiei Europene prezentat pe 30 ianuarie, mă refer la prezenţa în Guvern a unui ministru cu dosar penal şi neadoptarea încă de către Parlament a unui statut al aleşilor care să îndeplinească toate garanţiile privind principiul egalităţii în faţa justiţiei?

D.B.: Noi sperăm că România va îndeplini cerinţele UE din raportul MCV. Noi credem că e important ca nimeni să nu fie mai presus de lege, iar aleşilor în funcţii publice să le fie aplicate cele mai înalte standarde privind integritatea personală.

Rep.: Şi unele obiective ale Acordului semnat în 2011 cu FMI nu au fost atinse. Sunt investitorii americani îngrijoraţi de acest lucru? Credeţi că România ar avea nevoie de un nou acord cu FMI şi ce obiective ar trebui să urmărească acesta?

D.B.: Pentru toţi investitorii, incluzându-i şi pe cei americani, stabilitatea şi predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate şi predictibilitate pe care le caută investitorii. Şi de aceea credem că un nou acord ar trebui probabil încheiat.

Rep.: Ambasadorul Gitenstein a avut mai multe intervenţii în mandatul său cu privire la situaţia contractului Bechtel. Cum consideră Ambasada SUA înţelegerea la care s-a ajuns recent între Guvernul român şi compania americană?

D.B.: Da, aşa cum ştiţi, a fost încheiat un acord şi cred că noi nu avem ce să mai comentăm în această privinţă.

Rep.: Dar la nivel general, care este opinia companiilor americane despre mediul de afaceri din România? S-a schimbat în mai bine faţă de anul trecut sau în rău?

D.B.: Cele mai multe companii americane au o experienţă pozitivă în România. Vin aici şi reuşesc să scoată profit. Găsesc aici o forţă de muncă foarte bună, avantaje geografice, dar în acelaşi timp auzim în mod constant de la firmele americane despre îngrijorările lor privind predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea. Au nevoie să ştie cât mai bine la ce să se aştepte. Şi cred că încrederea investitorilor deja prezenţi şi a celor care ar putea veni ar putea fi sporită de un angajament foarte clar pentru continuarea reformelor, pentru lupta anticorupţie, pentru a face economia cât mai predictibilă posibil. Trebuie să vedem că atunci când o promisiune este făcută unui investitor, aceasta este şi respectată şi încercăm să ne asigurăm că România este cât mai predictibilă şi transparentă posibil.

Rep.: Aţi menţionat o nouă investiţie la Iaşi. Ne puteţi da mai multe detalii?

D.B.: Tocmai am fost la Iaşi. Delphi Diesel este acolo cu o investiţie foarte mare, au angajat 3.000 de oameni, este cel mai mare angajator privat din judeţ şi fac o treabă impresionantă. Nu e vorba numai de cea mai bună fabrică în domeniu din România, ci şi una dintre cele mai bune din lume. Şi ei sunt foarte mulţumiţi de forţa de muncă angajată şi de sprijinul autorităţilor locale. Este o mare poveste de succes care dacă va fi repetată şi în alte locuri din ţară va arăta care sunt avantajele oferite de România, dar şi ceea ce pot aduce companiile americane. Adică tehnologie şi capacitate organizaţională de succes.

Rep.: Cum consideraţi evoluţia la nivelul Guvernului român privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist? Care este percepţia firmelor americane interesate despre derularea dezbaterii din România pe acest subiect?

D.B.: Este foarte important pentru România, ca şi pentru alte ţări, inclusiv SUA, să aibă o dezbatere privind opţiunile energetice pentru viitor. Şi e important de văzut care sunt resursele, tehnologiile disponibile, iar asta trebuie să includă şi gazele de şist, ce oportunităţi oferă, care ar fi provocările, dar şi subiecte ca eficienţa energetică, resursele regenerabile, diversificarea importurilor. Cred că putem vedea clar că sunt oportunităţi bune pentru România privind folosirea gazelor de şist.

Rep.: Autorităţile române au promovat de mai bine de un deceniu proiectul gazoductului Nabucco ca fiind unul strategic în plan naţional şi regional. Ce fel de semnal dă pentru profilul internaţional şi de business al României decizia luată săptămâna trecută în Azerbaidjan?

D.B.: SUA au fost foarte explicite privind neutralitatea lor în competiţia dintre proiectele TAP şi Nabucco Vest. Prioritatea noastră şi cred că şi a partenerilor din UE a fost de a găsi diverse surse alternative de resurse energetice pentru ca România şi alte ţări europene să aibă cât mai multe posibilităţi privind aprovizionarea. Ne dorim diversificarea aprovizionării cu resurse energetice. Iar TAP şi Nabucco Vest au oferit ambele soluţii de a aduce gazul azer în Vestul Europei. Cred că e important ca această decizie să nu fie interpretată ca o declaraţie privind România. Părerea mea e că a fost o decizie bazată pe argumente comerciale, pur şi simplu au analizat costurile şi pieţele oferite de fiecare proiect şi au ales în acest mod. Iar SUA nu au avut niciun rol în această decizie. Dar în mod clar înseamnă şi că România va trebui să îşi reanalizeze politicile energetice, cum vă veţi asigura consumul de energie pe viitor, iar asta presupune să priviţi în mai multe direcţii, indiferent dacă e vorba de gazele de pe fundul mării, de gazele de şist, o mai mare atenţie asupra eficienţei energetice sau folosirea resurselor regenerabile. Cred că pentru mai multe ţări, probabil şi România, soluţia este un pachet combinat din toate aceste opţiuni. Iar România este într-o poziţie de invidiat pentru că are mai multe opţiuni la îndemână.

Rep.: Iar companiile americane interesate de gazele de şist şi gazele din Marea Neagră cum au privit această decizie referitoare la Nabucco?

D.B.: Suntem foarte mândri de tehnologia pe care o oferă companiile americane pentru exploatarea gazelor de şist sau cele offshore, dar şi în privinţa eficientizării energetice suntem printre liderii mondiali. Nu am avut ocazia să discut cu oficiali ai acestor companii despre decizia privind Nabucco. Dar România are mai multe opţiuni şi eu cred că firmele americane sunt parte a soluţiei combinate pentru a asigura viitorul energetic al acestei ţări.

Rep.: Scutul antirachetă este un element foarte important al parteneriatului strategic între cele două ţări. Autorităţile române şi-au dorit la începutul anului prezenţa unui oficial american de nivel înalt la inaugurarea lucrărilor pe şantierul de la Deveselu. Este posibilă o astfel de vizită în a doua parte a acestui an?

D.B.: Aveţi dreptate când spuneţi că scutul antirachetă este o parte importantă a parteneriatului nostru strategic şi o parte a programului nostru de a proteja Europa de atacuri cu rachete balistice. Şi sperăm că vom avea o reprezentare oficială adecvată la ceremonia de inaugurare de la Deveselu, deşi nu putem spune cine va fi.

Rep.: Şi credeţi că secretarul de stat, domnul John Kerry, este interesat de România în acest moment?

D.B.: Cu siguranţă că este interesat de toţi partenerii noştri strategici. Dar, sigur, urmăriţi şi ştirile şi ştiţi că are o mulţime de subiecte pe agendă şi nu pot aprecia când va veni aici. Dar este clar interesat de România, aşa cum este de toţi partenerii noştri.

Rep.: Ştim că de obicei persoana noului ambasador al SUA în România se anunţă de la Washington, dar în caz că îi cunoaşteţi numele, ne puteţi spune măcar care este profilul acestuia? Este politician, diplomat, are origini româneşti ca fostul ambasador Gitenstein?

D.B.: Chiar nu ştiu cine va fi noul ambasador. În mod sigur Casa Albă va face acest anunţ şi mă aştept ca în câteva săptămâni să apară acest nume pe care, repet, nu îl cunosc. Este un proces de câteva luni de la nominalizarea unui ambasador până la venirea la post. Şi eu îmi doresc să avem cât mai repede un nou ambasador aici, în Bucureşti.

Rep.: Cum vedeţi şansele unui român de a primi postul de secretar general al NATO? În ce condiţii ar fi SUA dispuse să susţină o astfel de candidatură?

D.B.: În acest moment, suntem bucuroşi că a fost prelungit mandatul domnului Rasmussen cu un an. E prea devreme să vorbim despre un candidat anume sau despre naţionalitatea acestuia. Bineînţeles, noi vom analiza toţi candidaţii competenţi care vor fi şi vom decide.

Rep.: Care sunt ultimele date privind rata de refuz a aplicărilor cetăţenilor români pentru programul Visa Waiver? S-a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimul an? Care este stadiul legislaţiei privind modificarea criteriilor de acces la Visa Waiver? Când vedeţi posibilă includerea României în program?

D.B.: E o întrebare importantă, cu mai multe părţi şi daţi-mi voie să o iau cu începutul. Am văzut o evoluţie pozitivă în privinţa ratei de refuzuri la cererile de viză din România. Cred că a fost de 22% anul trecut şi a coborât la 17%. Nu pot spune că va fi o nouă reducere cu 5%, dar e clar că România e pe direcţia cea bună privind rata de refuz. Am văzut o scădere constantă a acesteia în ultimii ani şi asta cred că reflectă maturitatea României după aderarea la UE şi îmbunătăţirea situaţiei economice de aici. Cât priveşte legislaţia care schimbă criteriile de acces în Visa Waiver, aceasta este în Congres. Nu pot comenta prea mult despre procesul legislativ, dar vă pot spune că în cadrul acestei reforme privind sistemul de imigraţie vor fi schimbări pe care Administraţia le susţine şi vor permite un acces mai facil pentru România în Visa Waiver.

Rep.: Dar când credeţi că va fi posibil acest lucru, pentru că unii oficiali români consideră că în acest moment e nedrept să fie ţinuţi la uşă pentru vize oamenii dintr-o ţară partener strategic?

D.B.: Înţeleg că poate e o frustrare în rândul românilor şi oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o ţară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislaţia are cerinţe foarte precise care trebuie îndeplinite şi în privinţa unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului şi cooperarea pe probleme de securitate, România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz şi modificarea legislaţiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile.

Rep.: Fostul ambasador Gitenstein s-a implicat mult în unele proiecte destinate societăţii civile din România, tinerilor care vor să schimbe prin diverse iniţiative lucrurile în bine în această ţară. În ultimele luni au continuat aceste proiecte?

D.B.: Ambasadorul Gitenstein era fascinat de această combinaţie a capabilităţilor tehnologice şi dorinţa tinerilor pentru continuarea reformelor. El căuta modalităţi pentru a susţine acest lucru şi era foarte entuziasmat de setul de proiecte "Restart Romania" pe care Ambasada le-a sprijinit cu ajutorul unui ONG american numit TechSoup. S-au făcut mai multe proiecte interesante bazate pe Internet sau telefonie pentru combaterea corupţiei, a tăierilor ilegale de copaci. Multe dintre aceste proiecte continuă foarte bine şi noi încă le susţinem.

Rep.: Inclusiv financiar?

D.B.: Am asigurat şi suport financiar uneori, dar nu numai noi. Am căutat susţinere şi la alte ambasade străine sau organizaţii.

Rep.: Aţi mai fost aici în România pentru un mandat de doi ani, şi acum zece ani. Ce locuri aţi vizitat şi v-au plăcut în ţara noastră? Ce părere aveţi despre România din afara Bucureştiului, dar şi despre Capitală? Cum vi se par românii?

D.B.: Sunt mai multe întrebări. Da, am avut onoarea să mai lucrez aici încă o dată în 2000 până în 2001. Iar acum sunt aici din august 2011. Ca adjunct al şefului de misiune e greu să ieşi din Bucureşti, trebuie să te străduieşti să faci asta, pentru că de obicei e treaba ambasadorului. Şi în afara acestui oraş minunat mai sunt atât de multe de văzut aici, în România, iar acum încerc să fiu cât mai activ şi să ies să vizitez cât mai multe locuri din ţară. Am fost de mai multe ori pe Valea Prahovei, unde i-am dus pe copii să schieze. Am văzut oraşe vechi ca Braşov, Sibiu, Sighişoara, care mi-au plăcut foarte mult. Cred că americanilor le place să vadă oraşe vechi, pentru că noi nu avem prea mult aşa ceva, dar recent am fost şi la Ploieşti pentru a deschide o nouă mare investiţie acolo, fabrica Lufkin, dar am fost săptămâna trecută trei zile la Iaşi pentru a lucra la o altă nouă mare investiţie americană. Şi am avut ocazia să văd ce treabă minunată s-a reuşit cu restaurarea oraşului Iaşi, care acum e minunat. Am vizitat Timişoara de mai multe ori când lucram la Belgrad, pe atunci era foarte convenabil să merg acolo. Nu am mai fost recent, dar probabil asta trebuie să fac acum, să ies din Bucureşti pentru a vedea mai mult zonele de nord şi nord-est.

Rep.: Şi despre Bucureşti ce părere aveţi?

D.B.: Da, cred că faptul că am mai lucrat aici mi-a oferit avantajul de a observa schimbările. Cred că românii care trăiesc aici se concentrează mai mult asupra provocărilor şi frustrărilor vieţii într-un mare oraş, dar eu am avut ocazia să văd cât de mult s-a schimbat în ultimii zece ani. Este aproape de nerecunoscut. Ştiu că poate sunt mai uşor de văzut lucrurile care deranjează sau îi frustrează pe unii, dar eu observ schimbările extraordinare. Bucureştiul era un oraş mai liniştit, în care era uşor de trăit în 2000-2001, dar acum este mult mai modern şi avansat. Uitaţi-vă la cum arată parcurile acum, la îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, centrele comerciale, locurile de distracţie, ceea ce s-a făcut în Centrul Vechi. Sunt schimbări foarte mari şi sper ca românii să nu uite să le remarce. Cred că e important să vezi şi ce ar mai fi de făcut, dar dacă ne uităm la ce s-a realizat în ultimii zece ani, chiar e impresionant.

Rep.: Iar cu românii? Aveţi ceva experienţe plăcute cu ei? V-au şi deranjat cumva?

D.B.: Cred că românii sunt prea critici cu ei înşişi. Noi ne simţim foarte bine aici, aproape ca acasă, şi cred că e o ţară care, mai mult decât altele în care am lucrat eu, împărtăşeşte ceea ce numim valorile americane, valorile occidentale. Eu mă simt foarte bine aici, serviciile sunt bune, oamenii sunt politicoşi şi prietenoşi. Şi firmele americane de aici ne spun lucruri foarte bune despre cei pe care îi angajează. E şi unul dintre motivele pentru care firmele americane aleg să vină aici, pentru forţa de muncă. E uşor să găseşti oameni bine pregătiţi, cu cunoştinţe foarte bune de limba engleză. Cam toate firmele americane ne spun asta.